ACCES PREMIUM
Cadrul legislativ privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune angajatorilor obligații concrete și clarifică definițiile, oferind chiar exemple de comportamente interzise (fizice, verbale și nonverbale), precum și proceduri clare pentru gestionarea sesizărilor. Legislația protejează demnitatea angajaților și sancționează orice comportament care creează un mediu de lucru ostil, intimidant sau umilitor, inclusiv hărțuirea sexuală. Deși obligațiile angajatorilor de sancționare sunt indisolubil legate de faptele care au o legătură certă cu munca, nu putem vorbi de inexistența obligației acestuia în a sancționa și fapte care se petrec în afara locului de muncă, între colegi sau superiori și subalterni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Propunerile recente de completare a legislației în zona prevenirii și combaterii faptelor de hărțuire la locul de muncă sunt un efort necesar în ideea atingerii scopului unor prevederi deja existente, dar aplicate problematic în practică. De pildă, faptul că nu va mai necesar să se dovedească gradul de repetare sau caracterul sistematic al faptelor pentru a putea vorbi de fapte de hărțuire morală la locul de muncă sau precizarea expresă a atribuțiilor inspectorilor de muncă în această zonă de reglementare.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O lege oficializată joi prevede modificarea
OG 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Principala schimbare pe care o aduce este aceea de a permite primirea și analizarea petițiilor anonime care semnalează cazuri de hărțuire sexuală, agresiune sexuală sau abuz de funcție în scop sexual, ceea ce nu era posibil până acum.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Printr-o lege apărută miercuri, parlamentarii au stabilit introducerea, în Codul penal, a unei prevederi prin care să se reglementeze situația particulară în care profesorii își folosesc abuziv funcția în scop sexual. Astfel, pretinderea sau obținerea de favoruri de natură sexuală săvârșită de profesori asupra elevilor sau studenților va fi considerată, din această săptămână, circumstanță agravantă și va veni cu pedepse mai mari cu închisoarea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru asigurarea unui mediu de muncă sigur și sănătos și pentru respectărea demnității lucrătorilor, angajatorul are obligația de a implementa reguli privind nediscriminarea și protejarea demnității. Acesta trebuie să intervină prompt în cazul încălcării acestor reguli și să urmeze anumite proceduri în cazurile de hărțuire, discriminare sau de încălcare a demnității. Există două etape distincte în procesul de investigare și sancționare a cazurilor de abuz, iar persoanele afectate au posibilitatea de a se adresa și altor instituții, atunci când consideră că drepturile lor nu au fost respectate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legislația în materie nu indică faptul că hărțuirea, hărțuirea morală la locul de muncă sau discriminarea există numai în cazul în care sunt acte sau fapte repetate ori cu caracter sistematic, iar fiecare situație trebuie interpretată în funcție de modul concret în care s-a petrecut și prin raportare la consecințe.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Este una dintre întrebările pe care le-am văzut de când a fost adoptată și oficializată noua metodologie ce vizează relațiile de muncă - mai exact, cea pentru prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă. Răspunsul la întrebare diferă pentru că nu toți angajatorii s-au interesat în mod similar de acest subiect până acum, mai exact, nu toți angajatorii și-au bifat obligațiile prevăzute de ceva vreme de două acte normative importante în domeniul relațiilor de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ghidul privind hărțuirea pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă a fost adoptat joia trecută de Guvern, după ce acesta fusese pus în dezbatere anul trecut, iar marți a fost în sfârșit oficializat. Noua metodologie trebuie folosită de către instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, civile și militare, dar și de către companiile private pentru a-și elabora propriile ghiduri și politici antihărțuire, în funcție de domeniul de activitate și prevederile legale în vigoare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajații victime ale hărțuirii la locul de muncă pot obține obligarea angajatorului la plata a unor daune compensatorii și morale, dar administrarea probatoriului și întinderea reparațiilor se pot stabili doar de către instanță. Spre deosebire de despăgubirile materiale însă, despăgubirile morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată și nu există niște criterii legale de determinare. Ca atare, ele pot fi oferite sau nu, sau pot fi oferite în cuantum mai mic decât se aștepta angajatul prejudiciat. Pentru angajatori, esențial este, în cazul producerii faptelor de hărțuire, să nu rămână pasivi în fața sesizărilor victimei și să ia măsurile cuvenite. În caz contrar, chiar angajatorii vor datora despăgubirile.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Statul român a fost condamnat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru instrumentarea defectuoasă a unei cercetări privind o faptă de hărțuire sexuală la locul de muncă, unde responsabilitatea prevenirii și cercetării mai amănunțite a faptelor, revenea, înainte ca faptele să ajungă la organul de urmărire penală, tot statului - beneficiarul muncii fiind o companie de stat, iar pretinsul agresor, directorul unei entități publice. Dubla victimizare la care a fost supusă fosta angajată ne arată, între altele, superficialitatea cu care aceste fapte sunt tratate și de către sistemul judiciar.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Cristian Stanescu 
Dragoș Niculescu 
Simona Voiculescu 