ACCES PREMIUM

Hărțuirea la locul de muncă: Cum poate fi dovedită. Măsurile ce pot fi dispuse de instanță

Pentru a putea demonstra că este victima unei hărțuiri morale la locul de muncă, unui salariat i se recomandă să păstreze orice dovadă scrisă a unui astfel de comportament. În plus, chiar și lipsa de răspuns a unui angajator la o plângere ce vizează hărțuirea la locul de muncă reprezintă o probă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sau chiar o instanță de judecată ce poate duce la aplicarea de sancțiuni angajatorului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărțuirea la locul de muncă: Plângerile false pot fi sancționate de angajator?

Un angajat face o plângere pentru hărțuire morală la locul de muncă, dar plângerea e nefondată, reclamantul neputând demonstra cele întâmplate. Ce ar putea face conducerea în această situație, când sunt invocate lucruri nedovedite? Potrivit unui avocat, plângerea ar putea fi făcută fără ca angajatul să cunoască exact proprietatea termenilor folosiți, fiind în eroare cu privire la ceea ce reprezintă hărțuirea, dar dacă vorbim de o plângere falsă făcută cu intenția de a face rău celui acuzat, atunci angajatorul ar putea să stabilească intern sancționarea disciplinară a unor astfel de comportamente. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prevenirea hărțuirii morale și a discriminării, obligatorie pentru angajatori. Ce instrumente practice au pentru conformare

Lipsa unei proceduri împotriva hărțuirii morale sau a discriminării la locul de muncă nu le poate aduce angajatorilor doar o amendă, care în unele cazuri poate ajunge și la 200.000 de lei, sau daune-interese în cazul în unei decizii judecătorești, însă poate duce chiar și la o reputație proastă ca angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Eliminarea sistematică a unui salariat din proiecte poate fi considerată hărțuire morală la muncă

Hărțuirea morală este un comportament sancționabil încă puțin cunoscut în rândul salariaților, dar și al unor angajatori, deși a fost introdus în legislația noastră de peste un an. Dacă stresul și epuizarea fizică sunt două aspecte pe care hărțuirea morală o poate lua la locul de muncă, un lucru mai puțin cunoscut este și că sub același aspect intră și scoaterea în mod constant a unui salariat din proiecte sau activitățile de zi cu zi ale firmei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărţuirea morală la locul de muncă: Aspectele de reţinut în aproape un an de reglementare

Deşi nu are încă un an de când a fost reglementată în România, hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă un aspect pe care orice angajator trebuie să-l cunoască şi să facă tot posibilul pentru a-l combate, mai ales că el poate fi dat în judecată de salariați și poate ajunge să le plăteasă daune morale sau consiliere psihologică. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărţuirea morală la locul de muncă: Elementele din activitatea zilnică ce pot contribui la un mediu de lucru stresant

Munca în ture, programul strict sau lipsa implicării în luarea deciziilor reprezintă factori de stres cu care salariaţii se pot confrunta în fiecare zi la locul de muncă. Dacă angajatorul a identificat sursele de stres ce apar în fiecare zi în munca salariaţilor săi şi nu le poate elimina din cauza specificului activităţii, ar trebui să găsească soluţii fie pentru a ajuta la deconectarea salariaţilor supuşi unui stres continuu, fie să încerce recompensarea, prin sporuri sau concedii prelungite, a celor care sunt supuşi unui stres accentuat, este recomandarea făcută de un specialist în relaţii de muncă la o conferinţă recentă avocatnet.ro. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Neasigurarea resurselor necesare pentru ca un salariat să-şi îndeplinească sarcinile de muncă poate reprezenta hărţuire morală

Presiunea pusă pe salariaţi, în limite rezonabile, ar putea avea efecte benefice asupra activităţii unei companii, însă atunci când vorbim despre lipsa resurselor necesare, a sprijinului din partea superiorului sau a colegilor pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă de către un salariat trecem în domeniul stresului ce reprezintă o formă de hărţuire morală la locul de muncă, a explicat un specialist în relaţii de muncă în cadrul unei conferinţe recente organizate de avocatnet.ro. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorul este obligat să-şi protejeze salariaţii şi împotriva hărţuirii venite din partea clienţilor săi

Angajatorul este responsabil pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor săi cât timp aceştia se află în timpul programului de lucru, scrie în Codul muncii, asta înseamnă că, şi în situaţia în care o altă persoană din afara firmei săvârseşte fapte de hărţuire asupra unui salariat, angajatorul are responsabilitatea de a-şi proteja salariatul, a explicat un specialist în relaţii de muncă la o conferinţă recentă avocatnet.ro. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Politica antihărțuire, obligatorie pentru firme: Chiar dacă nu au regulament intern, firmele trebuie să o aibă pentru a nu fi amendate

Au sau nu regulament intern, microfirmele (fiind singurele exceptate acum de la obligația întocmirii unuia) trebuie să-și întocmească politica internă antihărțuire pentru a nu fi amendate cu câteva zeci de mii de lei. Politica, inclusă în regulament sau într-un document special, e obligatorie pentru toți angajatorii din România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Vaccinarea salariaților: Practici pe care angajatorii ar trebui să le evite ca să nu discrimineze salariații

Dacă ideea că vaccinarea nu poate fi impusă de firme angajaților este sau ar trebui să fie deja destul de clară, angajatorii se pot regăsi în situații diverse de discriminare între cei care se vaccinează sau vor să o facă și ceilalți fără să realizeze acest lucru. În ce măsură pot să-i întrebe (recurent sau nu) pe salariați cum privesc vaccinarea sau daca s-au vaccinat, în ce măsură pot să le acorde beneficii celor care decid să o facă sau în ce măsură ar trebui să le sugereze participarea la sesiuni de informare despre vaccinare? Citește articolul