ACCES PREMIUM
„Este inutilă existența unei politici antihărțuire la nivelul companiei, dacă plângerile depuse de salariați nu sunt soluționate”, spunea în urmă cu ceva timp pentru redacția noastră un avocat. În cazul angajatorilor mici, ideea de a avea o politică antihărțuire, de a mai adăuga la o lungă listă de obligații și formalități încă un punct nu tocmai ușor de expediat, poate părea nerezonabilă. Ceea ce nu ar trebui să fie nerezonabil însă e analizarea unei sesizări primite de la un angajat care aduce în discuție fapte de hărțuire. Chiar dacă sesizarea ar părea exagerată, vădit netemeinică sau chiar un exemplu de bullying făcut de angajat, ea trebuie luată în considerare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă, angajatorii trebuie mai întâi să se asigure că angajații lor sunt suficient informați: știu ce înseamnă discriminare, ce înseamnă hărțuire, ce comportamente sunt prohibite, ce comportamente ar trebui evitate, ce sancțiuni riscă, cui să se adreseze dacă au ceva de sesizat ș.a.m.d.. Plecăm de la conținutul regulamentului intern și vedem ce prevederi sunt obligatorii, între altele.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajații victime ale hărțuirii la locul de muncă pot obține obligarea angajatorului la plata a unor daune compensatorii și morale, dar administrarea probatoriului și întinderea reparațiilor se pot stabili doar de către instanță. Spre deosebire de despăgubirile materiale însă, despăgubirile morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată și nu există niște criterii legale de determinare. Ca atare, ele pot fi oferite sau nu, sau pot fi oferite în cuantum mai mic decât se aștepta angajatul prejudiciat. Pentru angajatori, esențial este, în cazul producerii faptelor de hărțuire, să nu rămână pasivi în fața sesizărilor victimei și să ia măsurile cuvenite. În caz contrar, chiar angajatorii vor datora despăgubirile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cu toate că petiții ce arată înspre comiterea unor fapte de hărțuire la locul de muncă ajung la inspectoratele teritoriale de muncă, nu întotdeauna inspectorii au și calitatea de a sancționa atare fapte, ca să nu mai vorbim de instrumentele legislative insuficiente pe care aceștia le au la dispoziție. Mai adăugăm aici și faptul că petiționarii nu mai susțin întotdeauna, ulterior, ce au declarat inițial sau colegii, care sunt reticenți să confirme cele sesizate inspectorilor, angajatorii care se consideră ei înșiși hărțuiți de vizitele inspectorilor, considerând că la mijloc sunt interese nelegitime, chiar oculte, în privința lor și ajungem astfel la constatarea că nici reglementarea, nici abordările din practică nu ne ajută să sancționăm și să lucrăm eficient pentru combaterea hărțuirii la locul de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Reglementarea privind hărțuirea la locul de muncă are nevoie de uniformizare, de detalieri și clarificări care să ofere victimelor suportul necesar și suficient, dar și autorităților responsabile prevederi clare cu privire la cum și când să acționeze. Într-un raport dedicat, Avocatul Poporului face câteva propuneri legislative și administrative în domeniul hărțuirii și violenței la locul de muncă, constatând că legislația existentă la nivel național, așa cum arată în momentul de față, mai mult încurcă decât să ajute.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Statul român a fost condamnat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru instrumentarea defectuoasă a unei cercetări privind o faptă de hărțuire sexuală la locul de muncă, unde responsabilitatea prevenirii și cercetării mai amănunțite a faptelor, revenea, înainte ca faptele să ajungă la organul de urmărire penală, tot statului - beneficiarul muncii fiind o companie de stat, iar pretinsul agresor, directorul unei entități publice. Dubla victimizare la care a fost supusă fosta angajată ne arată, între altele, superficialitatea cu care aceste fapte sunt tratate și de către sistemul judiciar.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ziua mondială a sănătății mintale
Despre sănătatea psihică a lucrătorilor a început să se vorbească tot mai mult de când burnout-ul a fost introdus în noua clasificare internațională a bolilor, dar interesul a crescut cel mai mult de când cu pandemia și munca de acasă. În legislația noastră în domeniul muncii avem prea puține referiri la ideea de stres profesional și doar un început de reglementare, însă burnout-ul nu este încă recunoscut ca boală profesională. Dacă ne uităm la aspectele de care lucrătorii se plâng cel mai tare vom observa că tendința e de a arăta cu degetul îndeosebi înspre un volum de muncă foarte mare.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Femeia este considerată ca fiind
“sexul slab”, însă nimic din ceea ce poate face o femeie nu poate fi numit slab, fie că vorbim despre viaţa personală sau de cea profesională. Din cauza acestei preconcepţii legate de “sexul slab”, multe femei, gravide şi mame se confruntă cu discriminare la locul de muncă, fie în comparaţie cu bărbaţii, fie cu alte salariate din aceeaşi firmă. În contextul Zilei Internaţionale a Femeii, redacţia noastră a realizat o sinteză a celor mai importante drepturi pe care salariatele le au la locul de muncă.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pentru eliminarea violenței și hărțuirii din lumea muncii și Recomandarea OIM nr. 206
reprezintă primele standarde juridice internaționale cuprinzătoare care recunosc în mod specific dreptul fiecăruia la o lume a muncii fără violență și hărțuire, inclusiv violența și hărțuirea bazate pe gen, iar „colaborarea sindicatelor cu angajatorii este necesara pentru asigurarea unor politici de sănătate și securitate în muncă ce includ combaterea violenței și hărțuirii, în special violenței bazată pe gen.” Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru a putea demonstra că este victima unei hărțuiri morale la locul de muncă, unui salariat i se recomandă să păstreze orice dovadă scrisă a unui astfel de comportament. În plus, chiar și lipsa de răspuns a unui angajator la o plângere ce vizează hărțuirea la locul de muncă reprezintă o probă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sau chiar o instanță de judecată ce poate duce la aplicarea de sancțiuni angajatorului.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
Dan Năstase 