ACCES PREMIUM

Stresul și epuizarea la locul de muncă. Marginalizarea unui salariat prin preluarea abuzivă a unor atribuții

Relația de muncă presupune, printre altele, un raport de subordonare între salariat și angajatorul său, iar cel din urmă are dreptul să-și organizeze activitatea, să stabilească atribuțiile salariaților, să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru aceștia, dar și să verifice modul de îndeplinirea al acestora și să aplice sancțiuni, fără a depăși cadrul legal. Acest raport de subordonare are astfel și o limită, cea pe care dispozițiile legale o impun, fiind evidentă necesitatea unei reglementări stricte în acest sens. Astfel, în Constituția României, printre valorile supreme enumerate vom regăsi și demnitatea omului, drepturile și libertățile sale, dar și libera dezvoltare a personalității umane.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Relații de muncă 2021: Ce trebuie să facă diferit angajatorii în noul an, în relația cu salariații proprii

Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salarizare și resurse umane 2021: Ce noutăți a adus anul precedent și de care să ții cont anul acesta

A trecut un an plin de modificări ce privesc în mod direct raporturile de muncă: a fost completat cu aspecte interesante Codul muncii, s-au schimbat pe ultima sută de metri anumite chestiuni fiscale ce țin de sumele primite de angajați pe lângă salariu, au fost adoptate lucruri noi pentru a completa cadrul legislativ al telemuncii și nu numai. O sinteză, în cele ce urmează: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Când ai modificat ultima oară regulamentul intern? Iată trei modificări impuse de schimbările recente ale legislației

În ultimele câteva luni, legislația muncii a primit modificări importante, iar unele dintre acestea reclamă și modificări corespunzătoare în regulamentele interne ale firmelor. Pe lângă acestea, contextul epidemiologic actual și regulile impuse de la caz la caz, chiar și cele pe care firmele vor să le adopte ca măsuri suplimentare față de cele recomandate/impuse de autorități ar trebui să se reflecte în regulamentele interne pentru a putea sancționa disciplinar, dacă e cazul, pe cei care nu vor să le respecte. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Stresul și epuizarea la muncă: Cum poate salariatul să le dovedească și ce recomandă specialiștii pentru angajatori

O nouă lege intrată în vigoare în luna august stabilește că salariații hărțuiți moral la locul de muncă (noțiune care include stresul și epuizarea fizică) pot obține despăgubiri în instanță de la angajator sau chiar bani pentru a merge la ședințe de terapie. În practică, însă, hărțuirea morală este destul de greu de dovedit și oricum procedura este de durată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce ar trebui să demonstreze angajatorul dacă este acuzat că a hărțuit moral un angajat?

O nouă lege care reglementează hărțuirea morală la locul de muncă stabilește că într-o astfel de situație, sarcina probei revine angajatorului. De fapt, asta înseamnă că, dacă se ajunge în instanță, angajatorul va trebui să dovedească faptul că salariatul nu are dreptate, a explicat pentru redacția noatră Anca Zegrean, Head of Labor Practice la Biriș Goran. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cum poate dovedi un salariat hărțuirea morală la locul de muncă?

Dovedirea faptelor de hărțuire morală la locul de muncă este o sarcină ce revine atât angajatului, cât și angajatorului, potrivit noilor reglementări din legislația muncii în materie de hărțuire. Anca Zegrean, Head of Labor Practice la Biriș Goran, a explicat pentru avocatnet.ro că pentru a dovedi hărțuirea morală la locul de muncă, angajatul trebuie să vină cu probe concrete (mesaje, martori etc.), iar angajatorul trebuie să demonstreze că s-a conformat obligațiilor legale și a investigat situația reclamată de către salariat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Politica antihărțuire, obligatorie pentru firme. Ce ar trebui să conțină

Adoptarea unei politici interne cu scopul prevenirii faptelor de hărțuire la locul de muncă este obligatorie de ceva timp deja. În contextul în care legislația noastră a primit recent ceva modificări în materia hărțuirii la locul de muncă și multiple sublinieri privitoare la luarea unor măsuri pentru prevenirea acestor fapte, firmele ar trebui să fie mai convinse de necesitatea unei astfel de politici decât, poate, erau până acum. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Mai nou, stresul poate fi considerat hărțuire morală la locul de muncă

Stresul și epuizarea fizică sunt considerate de-acum ca fiind forme ale hărțuirii morale la locul de muncă, conform unei legi noi. Dacă identifică fapte de hărțuire morală, autoritățile pot obliga angajatorul la plata consilierii psihologice a salariaților, însă se poate ajunge și la amenzi de până la 200.000 de lei, dacă firma refuză să dea banii. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Hărțuirea morală a unui coleg poate implica amenzi de zeci de mii de lei, dar și alte sancțiuni

Legislația privind prevenirea și sancționarea discriminărilor și cea privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați au fost modificate de un act normativ ce se aplică de luni. Astfel, de-acum e considerată formă de discriminare și hărțuirea morală la locul de muncă, salariații hărțuiți putând fi despăgubiți, în urma deciziei unei instanțe judecătorești, inclusiv cu bani pentru consiliere psihologică, iar colegii lor hărțuitori pot fi sancționați de autorități. Citește articolul