Relații de muncă 2021: Ce trebuie să facă diferit angajatorii în noul an, în relația cu salariații proprii

Amenzi pentru discriminări și hărțuiri la birou de până la 20.000 de lei

Tot în vara anului încheiat recent a fost introdusă în legislația muncii și o amendă de la 1.000 la 20.000 de lei pentru discriminarea la muncă. Acum, pe lângă amenzile pentru discriminare la muncă, apar în Codul muncii și noțiunile de discriminare prin asociere, hărțuire și victimizare. 

Înainte de asta însă, a fost completată lista criteriilor de discriminare, respectiv au fost incluse expres boala cronică necontagioasă, infectarea cu HIV și apartenența la o categorie defavorizată drept criterii de discriminare.

Stresul poate fi considerat hărțuire morală la locul de muncă, iar angajatorii riscă amenzi de până la 200.000 lei în aceste cazuri

Legislația muncii consideră acum stresul și epuizarea fizică ca forme ale hărțuirii morale la locul de muncă.

Dacă autoritățile identifică fapte de hărțuire morală la locul de muncă, acestea pot să oblige angajatorul să ia măsurile necesare pentru a stopa hărțuirea salariaților în cauză. Totodată, ele pot obliga angajatorul să plătească, pentru salariații hărțuiți moral, consilierea psihologică necesară, conform celor stabilite de medicul de medicina muncii.

Apoi, în cazul hărțuirii morale la muncă, angajatorii riscă amenzi de până la 200.000 de lei. Angajatorul are obligaţia, potrivit legislației aplicabile în acest an, de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii, de sancţiuni disciplinare pentru angajații care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. Dacă nu se achită de această obligație generală, angajatorul riscă o amendă între 30.000 și 50.000 de lei.

De asemenea, dacă un angajator stabilește reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne salariaţii să comită fapte acte de hărţuire morală la locul de muncă, amenzile aplicabile au valori între 50.000 și 200.000 de lei.

Pe de altă parte, angajatorii pot fi obligaţi, de o instanţă judecătorească, să acorde daune compensatorii şi morale salariaţilor care au fost hărţuiți moral la locul de muncă.

Mai mult, angajatorii pot fi obligați să plătească salariaţilor hărţuiţi pentru consiliere psihologică, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicina muncii (măsura poate fi dispusă atât de o instanță, cât și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării).

Amenzi mult mai mari pentru angajatori în cazul muncii suplimentare

Codul muncii a fost modificat în vara lui 2020, astfel încât, acum, angajatorii pot fi sancționați pentru „nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”.

Înainte, angajatorii care încălcau prevederile referitoare la munca suplimentară riscau o singură amendă cuprinsă între 1.500 și 3.000 de lei, indiferent pentru câți salariați se încălca legea.

Angajatorii pot rezolva intern conflictele individuale cu salariații

Ca alternativă la soluționarea în instanță, conflictele individuale de muncă dintre salariat și angajator se pot soluționa amiabil, prin procedura concilierii.

Procedura concilierii este opțională, astfel că părțile pot decide de comun acord să o folosească. Acest lucru se poate concretiza prin introducerea unei clauze în contractul individual de muncă fie la încheierea actului, fie pe parcursul relației de muncă.

Noi reguli privind cercetarea disciplinară a salariaților

În primul rând, au apărut noi categorii de specialiști care pot participa la cercetarea disciplinară. Angajatorii pot împuternici acum un consultant extern specializat în legislația muncii pentru a face cercetarea disciplinară prealabilă, conform unei legi apărute în toamna trecută.

Totodată, în timpul cercetării, salariații pot fi asistați, în fața angajatorului, și de un expert în legislația muncii sau de un mediator specializat în legislația muncii, dincolo de opțiunile care deja erau disponibile până la apariția acestor schimbări: un avocat sau un reprezentant de sindicat.

În plus, în Codul muncii a apărut, toamna trecută, o prevedere nouă care indică în mod expres cine poate să se ocupe de cercetarea disciplinară a salariaților, în numele angajatorului. Concret, au apărut trei opțiuni care deja erau folosite în practică.

Astfel, opțiunile sunt: două interne și una externă. Ori se desemnează o persoană anume, ori se stabilește o comisie, ori se împuternicește un consultant extern specializat în legislația muncii.

Angajatorii care folosesc camere video pentru securitate nu le pot folosi și pentru supravegherea salariaților

Este ceea ce consideră Autoritatea națională de protecție a datelor. Adică, angajatorii care folosesc camere de supraveghere, pentru a asigura securitatea și siguranța unor zone, nu pot să le folosească și pentru supravegherea salariaților.

Autoritatea consideră asta deoarece, în esență, se schimbă scopul inițial pentru care sunt folosite camerele de supraveghere.

Se pot stabili pensii suplimentare pentru salariații proprii

Tot în 2020, a fost stabilit cadrul legal pentru înființarea schemelor și fondurilor unor pensii suplimentare pentru salariați. Mai exact, angajatorii pot acorda salariaților o pensie ocupațională, adică o pensie suplimentară, care să vină în completarea pensiilor acordate în cadrul sistemelor de pensii din România.

Pensia ocupațională este facultativă, schema de pensii fiind stabilită de fiecare angajator care vrea și poate (are capacitatea financiară) să ofere astfel de beneficii salariaților, iar un fond de pensii se poate organiza doar la inițiativa unui administrator autorizat. La un astfel de fond pot participa angajații unei singure firme sau ai mai multora.

Noi obligații față de salariații cu handicap și unele amenzi majorate

Firmele trebuie să asigure, mai nou, pentru persoanele cu handicap, acces la locuri de muncă adaptate la potențialul funcțional al acestora și la capacitatea lor de adaptare. Totodată, salariaților cu handicap trebuie să li se asigure accesibilizarea locurilor de muncă și adaptarea sarcinilor în funcție de potențialul lor funcțional.

Angajatorii care nu iau măsuri pentru a face adaptări rezonabile la locul de muncă riscă sancțiuni dure: amendă de la 10.000 la 25.000 de lei. Înainte, amenzile erau aproape la jumătate.

Apoi, amenzi mai mari riscă și angajatorii care au cel puțin 50 de salariați, dacă nu-și îndeplinesc obligațiile legale. Amenda pentru nerespectarea obligațiilor este între 25.000 și 50.000 de lei, aceasta fiind înainte doar între 20.000 și 35.000 de lei.

Angajatorii pescarilor trebuie să respecte o lege specială

Firmele care folosesc salariați la pescuitul maritim comercial trebuie să respecte, de la sfârșitul lui 2020, o lege specială pentru această activitate.

Noua lege stabilește condițiile de angajare, condițiile de muncă și alte chestiuni ce trebuie respectate la încadrarea în muncă a pescarilor.

Bugetarii care cumulează două funcții trebuie să primească concediu de odihnă de la ambii angajatori

Regulă a apărut în aprilie 2020, ca urmare a faptului că, anterior, bugetarii primeau concediu de odihnă numai pentru funcția de bază, iar pentru cealaltă funcție își puteau lua concediu fără plată.

Astfel, a fost eliminată o discriminare legislativă dintre salariații din mediul bugetar și salariații din mediul privat referitoare la acordarea concediului de odihnă. Așadar, fiecare dintre cei doi angajatori trebuie să acorde concediu de odihnă salariatului de la stat ce cumulează două funcții.