Legea nr. 151/2020, ale cărei prevederi se aplică de la finalul lunii iulie, a introdus în Codul muncii noțiunile de discriminare prin asociere, hărțuire și victimizare. Hărțuirea este acum definită de Codul muncii ca fiind "orice tip de comportament care are la bază unul dintre criteriile prevăzute la alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator". Codul muncii cuprinde astfel, grație acestei legi, o amendă specială între 1.000 și 20.000 de lei pentru orice fel de discriminare la locul de muncă, adică inclusiv hărțuiri.
Un al doilea act normativ (Legea 167/2020), în vigoare de la începutul lunii august, definește în mod expres hărțuirea morală la locul de muncă. Astfel, salariații hărțuiți moral pot obține despăgubiri în instanță și pot primi chiar bani pentru consiliere psihologică. Potrivit Legii nr. 167/2020, inclusiv stresul și epuizarea fizică sunt forme ale hărțuirii morale la locul de muncă. Legea prevede amenzi atât pentru angajorul care nu ia măsuri pentru combaterea hărțuirii morale (între 30.000 și 200.000 de lei), cât și pentru situația în care un salariat își hărțuiește propriul coleg (între 10.000 și 15.000 de lei).
Legea nr. 167/2020 obligă firmele să ia orice măsură pentru prevenirea hărțuirii morale, inclusiv prin adaptarea regulamentelor interne.
Încă de anul trecut toți angajatorii au obligația de a avea o politică internă antihărțuire, prin Hotărârea Guvernului nr. 262/2019. Scopul acestei politici este eliminarea toleranței față de hărțuire la locul de muncă și stabilirea unor măsuri antihărțuire. Politica trebuie adusă la cunoștința tuturor angajaților, prin programe de instruire, campanii de informare ș.a.
Inventar legislativ: Hărțuirea - mai multe legi care o reglementează și o sancționează. Ce e contravenție, ce e infracțiune?
Potrivit HG nr. 262/2019, politica internă privind hărțuirea la locul de muncă ar trebui să cuprindă cel puțin cele de mai jos, dar poate merge și dincolo de ele:
- principii directoare;
- cadrul legal;
- scopul și domeniul de aplicare;
- hărțuirea la locul de muncă, cu detalierea definiției și comportamentelor și atitudinilor nedorite;
- hărțuirea sexuală, cu detalierea definiției și comportamentelor și atitudinilor nedorite;
- măsuri preventive, cu detalierea posibilelor măsuri și sancțiuni care pot fi aplicate în cazul hărțuirii la locul de muncă;
- măsuri proactive, cu stabilirea rolului și responsabilităților concrete atât în sarcina angajatorului, cât și a salariaților;
- reguli de confidențialitate;
- măsuri preliminare privind soluționarea sesizărilor la nivelul angajatorului;
- modalitățile de soluționare a sesizărilor la nivelul angajatorului;
- stabilirea concluziilor privind analiza sesizărilor și a măsurilor dispuse la nivelul angajatorului.
Organizația Internațională a Muncii a pus la dispoziție, pentru cei interesați, un exemplu de politică internă antihărțuire ce ar putea fi folosit de angajatori, dar ținând cont de cele trasate în legislația noastră (documentul este în limba engleză). Cei care nu au inspirație pot găsi însă numeroase exemple de construire a unor astfel de politici pe site-urile organizațiilor internaționale din domeniu, organizațiilor neguvernamentale sau chiar al unor companii străine care au ales să-și facă publice acest politici (un alt exemplu de document, aici).
Important: Din august 2018 a intrat în vigoare o amendă pentru pedepsirea oricărui comportament de hărțuire, fie în public, fie în privat (prin hărțuire se înțelege situația în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității persoanei în cauză și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor, potrivit Legii nr. 202/2002). Amenda este între 3.000 și 10.000 de lei.
Reamintim că redacția noastră a derulat o amplă campanie informativă legată de hărțuirea sexuală la muncă, ce conține informații utile atât pentru angajatori, cât și pentru salariați.
Comentarii articol (0)