ACCES PREMIUM
O propunere legislativă recent înregistrată la Senat prevede recunoașterea epuizării profesionale (burnout) la nivel legislativ în România. Inițiatorii propunerii arată cauzele, consecințele burnout-ului și argumentează că lipsa unei reglementări legale lasă angajații vulnerabili. Astfel, prin propunerea care ar urma să modifice Legea SSM și nu numai, aceștia vin cu o serie de soluții legislative pentru a preveni și gestiona burnout-ul, inclusiv evaluări periodice ale sănătății mentale, concedii medicale specifice și integrarea burnout-ului în sistemul de asigurări care acoperă accidentele de muncă. Burnout-ul, arată inițiatorii propunerii, reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, cu consecințe economice și sociale semnificative, iar lipsa unei recunoașteri oficiale și a unui cadru legislativ adecvat duce la creșterea presiunii asupra resurselor publice și la o pierdere de capital uman valoros.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Burnout-ul are consecințe semnificative asupra sănătății și productivității angajaților, ducând la absenteism, scăderea performanței și creșterea costurilor pentru sănătate. Intervențiile eficiente pot reduce aceste costuri și pot îmbunătăți productivitatea generală, dar e necesar să fie adresate nu doar consecințele burnout-ului, ci și cauzele sale. Aici greșesc companiile care chiar se preocupă de acest sindrom tot mai frecvent în rândul angajaților: se adresează prin intervenții punctuale și ignoră prevenția. Unul dintre cele mai importante aspecte e chiar formarea managerilor în gestionarea burnout-ului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Crizele recente și schimbările semnificative din mediul profesional au generat o altă criză adânc înrădăcinată, dar adesea trecută cu vederea - sănătatea mentală la locul de muncă. Un sondaj Eurobarometru arată că aproape jumătate din forța de muncă europeană este afectată de probleme emoționale sau psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea. În România, riscurile psihosociale la locul de muncă sunt în creștere, iar angajatorii ignoră aceste probleme, lăsându-i pe angajați vulnerabili în fața lor. Ignorarea acestor riscuri are consecințe grave, cum ar fi scăderea performanței și productivității, creșterea absenteismului și probleme de sănătate fizică și mentală. Ce spune legea și ce pot face angajatorii?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Stresul profesional nu are momentan nicio reglementare în rândul prevederilor ce țin de sănătatea și securitatea în muncă (SSM), dar regăsim o scurtă referire la acesta într-o lege care face din stres o formă de hărțuire morală la locul de muncă. Nici burnout-ul (epuizarea prin muncă) nu și-a făcut încă loc în reglementările de la noi, deși a fost inclus pe lista bolilor la nivel mondial încă din 2019. Anul acesta, Inspecția Muncii își propune însă aducerea unui proiect normativ care să reglementeze stresul profesional.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Telemunca impusă ca măsură de a preveni îmbolnăvirile din timpul pandemiei de COVID-19 a dus la o îmbunătățire a productivității angajaților, dar și la o creștere a burnout-ului, respectiv a epuizării prin muncă a salariaților. Iar acest lucru este important pentru angajatori pentru că, din ianuarie 2022, epuizarea prin muncă va fi introdusă în clasificarea internațională a bolilor și astfel va fi un diagnostic medical pe baza căruia un salariat ar putea beneficia de concediu medical. Mai mult, orice boală apărută în contextul profesional trebuie prevenită de angajator, ținând cont de obligațiile legate de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) pe care acesta le are.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Securitatea și sănătatea în muncă (SSM) nu vizează doar sănătatea fizică a salariaților, cum probabil o văd cei mai mulți angajatori, ci ține cont și de sănătatea lor mintală. Agenția Europeană pentru SSM atrage atenția că, deși telemunca a permis afacerilor să funcționeze în parametrii oarecum normali în ultimul an și jumătate, pandemia de COVID-19 a expus salariații, pe lângă riscurilor de afecțiuni musculoscheletice, și la probleme legate de sănătate psihică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Relația de muncă presupune, printre altele, un raport de subordonare între salariat și angajatorul său, iar cel din urmă are dreptul să-și organizeze activitatea, să stabilească atribuțiile salariaților, să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru aceștia, dar și să verifice modul de îndeplinirea al acestora și să aplice sancțiuni, fără a depăși cadrul legal. Acest raport de subordonare are astfel și o limită, cea pe care dispozițiile legale o impun, fiind evidentă necesitatea unei reglementări stricte în acest sens. Astfel, în Constituția României, printre valorile supreme enumerate vom regăsi și demnitatea omului, drepturile și libertățile sale, dar și libera dezvoltare a personalității umane. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Burnout-ul, recunoscut oficial ca boală
La finele lunii mai 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut burnout-ul ca boală și l-a adăugat în noua clasificare internațională a bolilor, care va intra în vigoare în anul 2022. Potrivit OMS, burnout-ul, adică epuizarea prin muncă, are trei „simptome” cu ajutorul cărora poate fi recunoscut de angajatori, respectiv sentimentul de epuizare fizică și psihică, detașarea mentală vizavi de slujbă și performanțele slabe la locul de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Epuizarea prin muncă, recunoscută ca boală
Recent, burnout-ul (epuizarea prin muncă) a fost recunoscută oficial ca boală de către Organizația Mondială a Sănătății și a fost introdusă în cea mai nouă versiune a clasificării internaționale a bolilor. Burnout-ul este un subiect care a declanșat, în ultimele decenii, un interes răspândit atât în rândul publicului larg, cât și în domeniul cercetărilor psihologice. În timp ce unii cercetători au încercat să nege existența unei astfel de probleme, alții au discutat și au luat în considerare diferitele sale etape, factori și semnale de avertisment și au încercat să descopere ce fel de măsuri ar putea lua angajatorii pentru a rezolva această problemă a secolului XXI.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Recent, epuizarea prin muncă (burnout-ul) a fost recunoscută oficial ca boală de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și a fost introdusă într-o nouă versiune a clasificării internaționale a bolilor. Clasificarea respectivă este un document folosit atât de medici, pentru diagnosticare, cât și de cei din domeniul asigurărilor de sănătate, iar noua sa versiune se va aplica din 2022.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Răzvan Chiru 
Lucia Tozaru 
Dan Năstase 
Andreea Vrabie 
