În calitate de ființe sociale, toți tânjim după recunoaștere și apreciere. Această nevoie este normală și naturală. Problema apare când traversăm granița subtilă dintre dorința sănătoasă de conexiune și dependența toxică de validare. Cei mai vulnerabili sunt cei care au doar repere exterioare, care se definesc după părerea pe care o au ceilalți despre ei. Aceștia nu se uită la ei înșiși și nu se întreabă despre dorințele sau nevoile lor, nu își pun întrebări de genul: "ce mi-aș dori eu, ce e bun pentru mine?", ci: "cum pot eu să fac impresie bună, să-i cuceresc pe ceilalți, să-i fac să fie mai buni cu mine?". Citește articolul
Te-ai simțit vreodată ca un străin în propria ta carieră? Ca și cum, în ciuda muncii și efortului depus, ai ajuns acolo dintr-o pură întâmplare, iar într-o zi cineva îți va descoperi lipsa de experiență sau competență? Această nesiguranță nu este doar o senzație trecătoare, ci un fenomen bine cunoscut în psihologie: sindromul impostorului. Citește articolul