Doar pentru că angajații lucrează numai de acasă nu înseamnă că nu se mai pune problema unui accident de muncă. Și, chiar dacă, la finalul cercetării, se constată că nu era vina angajatorului pentru incidentul produs, acesta tot e obligat să comunice evenimentul, să-l înregistreze și să îl cerceteze. Citește articolul
Pe perioadele de timp cu temperaturi extreme există o serie de obligații pe care angajatorii trebuie să le întreprindă pentru a-și proteja lucrătorii, iar Inspecția Muncii va începe verificările pentru a descoperi dacă sunt respectate aceste obligații, mai ales că sezonul canicular e abia la început. Citește articolul
În cazul telesalariaților, obligațiile de sănătate și securitate în muncă (SSM) „virează” într-o direcție ceva mai specifică și multiplică procesul de evaluare a riscurilor pentru fiecare telesalariat în parte. Dacă angajatului i se lasă și posibilitatea de a lucra chiar de oriunde, atunci chestiunea devine cu atât mai complicată din perspectiva SSM. Citește articolul
Utilizarea propriilor echipamente de lucru de către salariat este permisă de Legea telemuncii, iar discuția legată de aceste echipamente comportă cel puțin două fațete: cea privind obligațiile de sănătate și securitate în muncă ce revin angajatorului și cea privind îndeplinirea sarcinilor de către telesalariat. Dacă se convine ca echipamentele sau o parte dintre ele să fie dintre cele proprii, ale telesalariatului, acordul scris e necesar. Citește articolul
Poate că acum se mai vorbește destul de puțin, în România, de infectarea cu COVID-19, cu atât mai puțin despre efectele pe termen mediu și lung cu care au rămas unii dintre pacienți, mulți lucrători activi, în urma infecției cu coronavirus. Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) ridică însă un semnal important asupra lucrătorilor cu „Covid pe termen lung”, ale căror capacități de muncă au fost sau sunt încă afectate de infectarea cu COVID-19, la luni după. Firmele ar trebui să includă în discuțiile privind sănătatea salariaților și simptomele ulterioare ale infectării, care de cele mai multe ori includ oboseală cronică și capacitate redusă de concentrare. Citește articolul
Comitetul Consultativ de sănătate și securitate în muncă (SSM) al Uniunii Europene (UE), alături de statele membre, angajatorii și lucrătorii, au ajuns miercuri la un acord privind nevoia de a recunoaște COVID-19 ca fiind o boală profesională. Dacă va fi inclus pe lista acestor boli, cei care o vor contacta în următoarele valuri de la locul de muncă, vor avea dreptul la compensații. Citește articolul
Provocările joburilor „de mâine”, ale locurilor de muncă ale viitorului, sunt considerate a reveni în mare parte companiilor de rezolvat, statul fiind dator să asigure un cadru legislativ potrivit. Protecția lucrătorilor va însemna asigurarea unui minim necesar mult diferit de cel actual și direcționarea atenției către alte riscuri profesionale. Dar pentru a putea să îndrăznim să ne uităm înspre viitor, ar trebui să fim la „un minim decent” în prezent. Pentru rapiditatea cu care evoluează piața muncii, România nu pare pregătită nici măcar la nivel legislativ. Citește articolul
Din punct de vedere legal, relația de muncă are la bază contractul încheiat între angajator și salariat însă, în realitate, munca de care beneficiază orice angajator este prestată de un om. Un om care, pe lângă viața profesională, are și o viață personală. Un om de care, de cele mai multe ori, depind alți oameni. Un om care are nevoie de un mediu sigur și sănătos, atât la locul de muncă, cât și în afara lui. Un om care, alături de alți oameni, își aduce contribuția în cadrul societății prin plata contribuțiilor, taxelor și impozitelor și care are nevoie de implicarea activă a instituțiilor pentru a i se asigura acest drept la siguranță și sănătate. Citește articolul
Pentru asigurarea securității și sănătății în muncă a lucrătorilor este nevoie de un efort comun din partea instituțiilor cu atribuții în domeniu, a angajatorilor, dar și din partea salariaților, aceștia având obligația de a respecta toate dispozițiile legale, cu caracter general, însă și regulile concrete stabilite de angajator, în funcție de domeniul de activitate și/sau specificul activității/funcției/ocupației. Citește articolul
Angajatorilor le revine obligația de a furniza lucrătorilor, atunci când e cazul, echipamente individuale de protecție (EIP), ca parte a ansamblului de obligații pe zona de sănătate și securitate în muncă (SSM), iar costurile acestor echipamente sunt suportate integral de firme, care trebuie să se asigure că acestea sunt în permanență „actualizate” riscurilor și că-și mențin cerințele de protecție. Neîndeplinirea acestei obligații e adesea amendată de inspectorii de muncă, iar sancțiunile sunt destul de mari. Citește articolul