Cadrul legislativ actual abordează deja riscurile psihosociale și epuizarea la locul de muncă. Stresul și burnout-ul sunt recunoscute ca forme de hărțuire morală în lege, iar angajatorii au obligația legală de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor „în toate aspectele”. Încă din 2005 stresul ocupațional era identificat drept a doua cea mai frecventă problemă de sănătate în UE, iar din 2013 există un ghid specializat în România pentru evaluarea riscurilor psihosociale. Problemele actuale derivă nu din lipsa reglementărilor, ci din nerespectarea celor existente privind limitarea timpului de muncă și asigurarea perioadelor de repaus, între altele. Citește articolul
O propunere legislativă care prevedea recunoașterea epuizării profesionale (burnout) la nivel legislativ în România a fost retrasă de inițiatori înainte de a fi votată efectiv, astfel că nu se va putea aplica. Inițiatorii arătau cauzele, consecințele burnout-ului și argumentau că lipsa unei reglementări legale lasă angajații vulnerabili. Astfel, prin propunerea care ar fi urmat să modifice legislația sănătății și securității în muncă (SSM), aceștia veneau cu o serie de soluții legislative pentru a preveni și gestiona burnout-ul, inclusiv evaluări periodice ale sănătății mintale, concedii medicale specifice și integrarea burnout-ului în sistemul de asigurări care acoperă accidentele de muncă. Burnout-ul, arătau inițiatorii propunerii, reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, cu consecințe economice și sociale semnificative, iar lipsa unei recunoașteri oficiale și a unui cadru legislativ adecvat duce la creșterea presiunii asupra resurselor publice și la o pierdere de capital uman valoros. Citește articolul
Rolul acestor fișe de aptitudine, a căror lipsă presupune pericolul unor sancțiuni care pot ajunge până la 8.000 de lei, este de a proteja salariatul în funcție de riscurile la care este sau va fi expus în timpului procesului de muncă și de a confirma aptitudinea sa în muncă în funcție de aceste riscuri. Explicăm aceste aspecte deoarece vorbim de un subiect pe care inspectorii muncii l-au verificat recent în controalele derulate la angajatori. Citește articolul
Directiva UE privind munca pe platformă, recent adoptată, reprezintă un pas important în direcția protejării sănătății și securității lucrătorilor din economia platformelor digitale. Cu toate acestea, directiva nu adresează anumite problematici și există unele obstacole ce ubliniază importanța unei implementări atente și a unui angajament ferm din partea statelor membre pentru a garanta respectarea drepturilor și a protecției SSM a tuturor lucrătorilor pe platformă. Citește articolul
Modelul de muncă hibrid este probabil cel mai utilizat în actuala paradigmă de muncă, oricare ar fi proporția zilelor de muncă petrecute în afara sediului angajatorului. Deși pare cea mai avantajoasă formulă de lucru pentru a asigura flexibilitatea mult râvnită de angajați în prezent, munca în regim hibrid vine și cu unele provocări. Una dintre ele e chiar diluarea responsabilităților de sănătate și securitate în muncă (SSM). Citește articolul
Promovarea unui mediu de lucru sigur și sănătos nu este doar o obligație legală, ci și o oportunitate strategică pentru companii de a îmbunătăți productivitatea și a reduce costurile legate de accidentele de muncă și bolile profesionale. În contextul european, există o serie de programe de finanțare care susțin inițiativele legate de sănătate și securitate în muncă (SSM), oferind companiilor, instituțiilor și altor entități acces la resurse financiare considerabile. Citește articolul
Conform Legii nr. 448/2006, firmele cu peste 50 de angajați sunt obligate să angajeze cel puțin 4% persoane cu dizabilități, iar în cazul neîndeplinirii acestei obligații, pot opta pentru plata unor obligații fiscale către bugetul de stat sau pentru achiziționarea de produse și servicii de la unități protejate autorizate. Unitățile protejate beneficiază de diverse forme de sprijin oferite de stat și pot oferi servicii de sănătate și securitate în muncă (SSM) altor companii, care își pot compensa astfel obligațiile legale. Accesarea acestor servicii nu doar că ajută la conformitatea legală, dar și îmbunătățește condițiile de muncă și imaginea companiei, oferind totodată oportunități de optimizare a costurilor și flexibilitate în gestionarea resurselor. Citește articolul
Într-un raport publicat joi, Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) analizează sistemul dual de sănătate și securitate în muncă (SSM) din Germania, care combină responsabilitățile autorităților de stat și ale instituțiilor de asigurare împotriva accidentelor de muncă, demonstrând un model bine structurat pentru conformitate în Europa. Deși resursa umană la nivel de inspecție este limitată, digitalizarea facilitează inspecțiile prin aplicații mobile care prioritizează riscurile, îmbunătățind eficiența și putând ajunge mai repede acolo unde situația e critică. În plus, odată cu pandemia, companiile au fost încurajate să se folosească de metode ce implică autodeclararea și controlul intern pentru a evalua conformitatea cu reglementările SSM, răspunzând astfel provocărilor existente din mediul de lucru. Citește articolul
Angajatorii care nu respectă legislația de sănătate și securitate în muncă (SSM) pot fi sancționați cu amenzi consistente, unele dintre ele fiind inclusiv în privința pasivității angajatorilor în fața evenimentelor survenite la locul de muncă. Asta înseamnă nu doar cercetarea evenimentelor, ci și comunicarea lor către anumite entități. Citește articolul
Implicit, legislația nu îi permite angajatorului să restricționeze unor angajați accesul la grupurile sanitare. Prin faptul că legea prevede că grupurile sanitare trebuie să fie în apropierea posturilor de lucru, e de la sine înțeles că nu putem vorbi de asigurarea condițiilor minime privind igiena la locul de muncă prin chiar restricționarea accesului la acele condiții. Citește articolul