ACCES PREMIUM
Promovarea unui mediu de lucru sigur și sănătos nu este doar o obligație legală, ci și o oportunitate strategică pentru companii de a îmbunătăți productivitatea și a reduce costurile legate de accidentele de muncă și bolile profesionale. În contextul european, există o serie de programe de finanțare care susțin inițiativele legate de sănătate și securitate în muncă (SSM), oferind companiilor, instituțiilor și altor entități acces la resurse financiare considerabile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul unor proxime discuții la nivelul Agenției Europene de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) legate de implementarea directivelor europene în materie de SSM, merită să avem o discuție despre cum (nu) a implementat Inspecția Muncii un ghid publicat chiar pe site-ul său în urmă cu șase ani și despre cum România doar bifează aspectele îndeverate la nivel european, dar nu le ia în seamă foarte serios.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Anual, în Uniunea Europeană (UE), aproximativ 100.000 de oameni mor din cauza cancerului provocat de expunerea la substanțe cancerigene la locul de muncă, iar peste 120.000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer legat de muncă - 53% dintre decesele legate de muncă sunt asociate cu expunerea la carcinogeni. Aceste cifre alarmante subliniază necesitatea stringentă de a aborda problema expunerii la carcinogeni în mediile de lucru. Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM), printr-o platformă dedicată, arată ce ar putea face angajatorii pentru ca aceste tragedii să fie complet evitate pe viitor, prin simpla modificare a modului în care lucrăm.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sectorul învățământului este considerat un domeniu cu risc ridicat în contextul utilizării inteligenței artificiale (AI) din mai multe motive, conform reglementărilor europene recente. Aceste motive sunt legate de potențialele impacturi asupra siguranței, sănătății și drepturilor fundamentale ale indivizilor implicați, în special elevii și profesorii. Un raport recent subliniază disparitățile în integrarea tehnologiilor digitale între regiunile Europei, precum și impactul pandemiei asupra volumului de muncă al profesorilor, care s-au confruntat cu o adaptare rapidă la noile instrumente tehnologice în condiții de stres și incertitudine. Statele trebuie să acorde însă o deosebită atenție și să prioritizeze formarea continuă a cadrelor didactice pentru a utiliza eficient AI și a reduce riscurile asociate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Munca de calitate sprijină sănătatea mintală și majoritatea persoanelor care se confruntă cu o problemă de sănătate mintală doresc să muncească, potrivit Agenției Europene de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM). Există o nevoie urgentă în a combate stigmatizarea față de lucrătorii ce se confruntă cu o problemă de sănătate mintală -- în contextul în care diagnosticele atrag diferite grade de stigmatizare, unii oamenii preferă adesea să rămână tăcuți în privința lor. Cu sprijinul și ajustările adecvate, mai mulți lucrători care se confruntă cu probleme de sănătate mintală ar putea continua să muncească. Procesul de revenire la muncă este același ca pentru afecțiunile fizice, existând multe ajustări ce pot fi utile la locul de muncă - simple și cu costuri reduse, accesibile chiar și pentru afacerile mici. Cu cât un loc de muncă este mai incluziv și ține cont de diversitate, cu atât mai puțin vor fi necesare ajustări individuale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-un raport publicat joi, Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) analizează sistemul dual de sănătate și securitate în muncă (SSM) din Germania, care combină responsabilitățile autorităților de stat și ale instituțiilor de asigurare împotriva accidentelor de muncă, demonstrând un model bine structurat pentru conformitate în Europa. Deși resursa umană la nivel de inspecție este limitată, digitalizarea facilitează inspecțiile prin aplicații mobile care prioritizează riscurile, îmbunătățind eficiența și putând ajunge mai repede acolo unde situația e critică. În plus, odată cu pandemia, companiile au fost încurajate să se folosească de metode ce implică autodeclararea și controlul intern pentru a evalua conformitatea cu reglementările SSM, răspunzând astfel provocărilor existente din mediul de lucru.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În UE, se estimează că peste 500 de platforme digitale de muncă au fost active din 2022 încoace, cu peste 28 de milioane de persoane lucrând prin intermediul lor. Munca pe aceste platforme aduce riscuri și provocări de sănătate și securitate în muncă (SSM), întrucât vorbim de muncă intensivă, de izolare, insecuritatea locului de muncă, de statutul neclar al lucrătorului și de probleme legate de gestionarea sarcinilor și a programelor de lucru prin algoritmii utilizați. În așteptarea directivei privind drepturile lucrătorilor de pe platformele digitale, unele state membre UE s-au inspirat pentru a reglementa prezumții de angajare, dar s-au lovit de dificultăți de formulare care să țină pasul cu schimbările de business făcute de platforme în încercarea de a se sustrage de la răspunderea pentru angajați. Agenția Europeană de SSM (AESSM) a sintetizat recent modul în care SSM-ul se conturează pe platforme, în lumina recentelor evoluții în materie de reglementare și politici, cum ar fi directiva UE din 2024 pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii de pe astfel de platforme.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Inteligența artificială și robotica avansată transformă mediul de lucru, aducând atât beneficii cât și provocări pentru sănătatea și securitatea în muncă (SSM). La locurile de muncă din UE se folosesc din ce în ce mai mult robotica avansată și inteligența artificială în automatizarea sarcinilor. Ele oferă lucrătorilor avantajul de a putea delega activitățile banale și riscante în favoarea unei mai bune securități și a dezvoltării competențelor, dar prezintă neajunsuri ca, de exemplu dependența excesivă, pierderea autonomiei și nevoia unei formări adecvate, potrivit Agenției Europeane pentru Securitate și Sănătate în Muncă (AESSM).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Norvegia a demonstrat un angajament exemplar în ceea ce privește îmbunătățirea sănătății și securității la locul de muncă (SSM), devenind un model de urmat pentru alte state europene, potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta de Agenția Europeană de SSM (AESSM). Printr-o serie de măsuri inovatoare și reglementări stricte, Norvegia a reușit să creeze un mediu de muncă mai sigur și mai sănătos pentru toți angajații săi. Raportul descrie actuala strategie a Norvegiei în domeniul SSM și prezintă rezultatele a șase studii de caz pe teme specifice, în această ordine: strategia bazată pe riscuri a autorității pentru inspecția muncii, cooperarea între diferitele agenții și autorități ale statului, lecțiile învățate în pandemie (utilizarea inspecțiilor virtuale), call-centerul autorității pentru inspecția muncii, serviciile de sănătate ocupațională și schema reprezentanților pentru SSM (terți care se ocupă de supraveghere pe diferite sectoare de activitate, dar nu sunt inspectori de muncă).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Beneficiile telemuncii, precum e flexibilitatea, sunt contrabalansate de provocări precum riscurile psihosociale și estomparea graniței dintre muncă și viața privată. Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) subliniază nevoia de reglementări care să țină cont de dimensiunea de gen în telemuncă pentru a asigura echilibrul între viața profesională și cea privată a femeilor, având în vedere impactul negativ disproporționat al telemuncii asupra femeilor în termeni de conflict între muncă și viața personală, stres și sănătate. Până la reglementări însă, angajatorii pot să facă pași semnificativi pentru a reduce riscurile.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
