avocatnet.ro 
Strategia bazată pe riscuri a autorității pentru inspecția muncii
Pentru început, aflăm din raportul publicat de AESSM, autoritatea norvegiană pentru inspecția muncii a implementat o strategie de inspecție bazată pe riscuri, folosind învățarea automată („machine learning”) și analiza regresiei pentru a identifica întreprinderile și sectoarele cu cele mai mari riscuri de boli, accidente și exploatare a muncitorilor. Această abordare a permis autorității să fie mai precisă în alegerea locațiilor pentru inspecții, crescând eficiența și eficacitatea intervențiilor.
- Să luăm un exemplu apropo de aplicarea învățării automate în acest caz: sistemul de învățare automată analizează date istorice despre accidente de muncă, condiții de lucru și inspecții anterioare. Pe baza acestor date, poate prezice care întreprinderi sau sectoare sunt cel mai probabil să înregistreze probleme de SSM în viitor. De exemplu, dacă datele arată că întreprinderile dintr-un anumit sector industrial au avut un număr mare de accidente din cauza echipamentelor necorespunzătoare, sistemul poate semnala că aceste întreprinderi trebuie prioritizate pentru inspecții viitoare. Practic, în loc să lăsăm un angajat din Inspecția Muncii să ia atare decizii, lăsăm inteligența artificială.
- Analiza regresiei este o metodă statistică utilizată pentru a înțelege relația dintre variabilele independente (factori de risc) și variabila dependentă (rezultatul, cum ar fi numărul de accidente de muncă). Acest tip de analiză ajută la identificarea și cuantificarea impactului diferiților factori de risc asupra rezultatelor dorite. Pe baza rezultatelor analizei, întreprinderile sunt clasificate în funcție de nivelul de risc. De exemplu, întreprinderile cu un istoric de accidente de muncă și condiții precare de lucru pot fi clasificate în categoria de risc ridicat și vor fi inspectate cu prioritate.
- Un exemplu concret: Inspecția Muncii poate utiliza analiza regresiei pentru a determina care factori (cum ar fi orele de muncă, tipul de echipament utilizat, formarea angajaților etc.) au cel mai mare impact asupra probabilității apariției unui accident de muncă. De exemplu, analiza poate arăta că orele suplimentare și lipsa unei formări adecvate cresc semnificativ riscul de accidente, sugerând astfel zonele unde ar trebui să se concentreze inspecțiile și măsurile preventive.
Prin utilizarea învățării automate și a analizei regresiei, Norvegia reușește să creeze un sistem de inspecție a muncii care nu doar reacționează la probleme, ci le previne în mod proactiv, asigurând astfel un mediu de muncă mai sigur și mai sănătos.
Colaborare interinstituțională, call-center și chatbot pentru consiliere și informare
În continuare, arată recentul raport AESSM, Norvegia a pus în aplicare o cooperare cu între agenții ale statului pentru a combate încălcările serioase ale legislației muncii, implicând autoritatea pentru inspecția muncii, administrația pentru muncă și asistență socială, poliția, dar și Fiscul norvegian. Această colaborare a permis schimbul rapid de informații și expertiză, îmbunătățind capacitatea de a descoperi și combate încălcările legislației privind condițiile de muncă.
În cadrul autorității pentru inspecția muncii a fost introdus un serviciu de call-center și un chatbot bazat pe algoritmi, care recunoaște cuvinte din întrebările primite și selectează răspunsurile corecte dintr-o bază de date. Potrivit raportului, acest serviciu este așteptat să răspundă la peste 60.000 de întrebări de SSM în 2024, îmbunătățind considerabil eficiența serviciilor de consiliere și informare pentru angajatori și angajați deopotrivă.
Reprezentanții regionali pentru SSM - un concept ce ar putea fi transpus și în România
Norvegia a introdus în 1981 un concept numit reprezentanți regionali pentru SSM (pe scurt, în raport - RVO), prin care se supraveghează munca în întreprinderile care nu și-au ales un reprezentant pentru zona de SSM. Acționând ca niște terți față de angajatori, aceștia pot opri munca în cazuri de pericol iminent și oferă cursuri și ghiduri digitale pe teme de SSM. Principalele lor responsabilități includ contribuirea la crearea unui serviciu de protecție acolo unde nu există unul, intervenirea și acționarea ca reprezentant pentru SSM în absența unuia ales, asigurarea acordurilor de coordonare la locurile de muncă cu mai mulți angajatori, dar și informarea autorității pentru inspecția muncii dacă întreprinderea nu stabilește un reprezentant pentru securitatea muncii sau un comitet de mediu de lucru după ce au fost informați că au această obligație.
Schema de funcționare a RVO-urilor a fost înființată de autoritățile norvegiene și partenerii sociali în 1981 având ca scop îmbunătățirea mediului de lucru pentru muncitorii din industria construcțiilor. Din 2013, schema a fost extinsă pentru a acoperi și hotelurile, restaurantele și industria de curățenie. În 2022, RVO-urile au vizitat aproape 7.000 de întreprinderi, se arată în recentul raport, oprind lucrările de 1.696 de ori în industria construcțiilor, majoritatea acestor opriri fiind legate de munca la înălțime fără protecție adecvată împotriva căderilor. De asemenea, în sectorul hotelurilor, restaurantelor și curățeniei, RVO-urile au efectuat 1.051 de vizite, majoritatea întreprinderilor fiind mici, cu mai puțin de 50 de angajați.
RVO-urile sunt organizate pe regiuni, cu un RVO care servește fiecare regiune. Numărul și distribuția lor variază în funcție de industrie. De exemplu, pentru industria construcțiilor, țara este împărțită în 15 regiuni, în timp ce pentru hoteluri și restaurante sunt nouă regiuni, iar pentru industria de curățenie sunt șapte regiuni. În fine, RVO-urile nu fac parte din sistemul de supraveghere sau sancționare al autorității pentru inspecția muncii, dar au posibilitatea de a trece la sancțiuni în cazurile de pericol iminent.
Schema RVO este considerată transferabilă și în alte țări europene, cu condiția să fie prinsă în reglementările interne și să existe un aranjament general pentru reprezentanții aceștia - ce statut au, ce drepturi și obligații ș.am.d.. De asemenea, finanțarea este un aspect important care trebuie abordat.
Inspecțiile virtuale
În contextul pandemiei de COVID-19, autoritatea pentru inspecția muncii din Norvegia a fost nevoită să adapteze rapid metodele de inspecție pentru a continua să asigure respectarea normelor de SSM la locul de muncă, în ciuda restricțiilor impuse de pandemie. Un aspect esențial al acestei adaptări a fost implementarea inspecțiilor virtuale. Autoritatea a crescut utilizarea inspecțiilor digitale și documentare, care implică revizuirea documentelor și procedurilor trimise electronic de către întreprinderi. Acestea includ planuri de prevenire a infecțiilor, rapoarte de sănătate și securitate, și alte documente relevante.
Inspecțiile virtuale au fost realizate prin intermediul instrumentelor de comunicare online, cum ar fi videoconferințele, e-mailurile și platformele de partajare a documentelor. Aceste instrumente au permis inspectorilor să efectueze interviuri cu angajații și angajatorii, să verifice conformitatea și să ofere consiliere în timp real.
În ciuda pandemiei, autoritatea a menținut un nivel similar de inspecții ca în anii precedenți, realizând aproape 12.000 de inspecții în 2021. Aceasta a demonstrat flexibilitatea și capacitatea autorității de a se adapta la noile condiții impuse de criză, ca să nu mai vorbim că utilizarea tehnologiei a redus timpul și costurile asociate cu deplasările fizice.
Firește că inspecțiile virtuale au limitările lor - de pildă, în ceea ce privește verificarea fizică a echipamentelor și condițiilor de lucru, care sunt esențiale pentru o evaluare completă a conformității. Totodată, nu toate întreprinderile au avut acces la tehnologia necesară pentru a participa eficient la inspecții virtuale. Cu toate acestea, nu e nevoie să te deplasezi la sediul angajatorului sau la punctul de lucru ca să constați că nu există dovezi ale training-urilor oferite angajaților ori că nu există documente importante pe zona de SSM.
andy84960 
Dragomir Dascalu