Telemunca rămâne un subiect de interes la nivel european, la cinci ani de la debutul pandemiei, Comisia Europeană lansând anul trecut o consultare privind „telemunca echitabilă” și dreptul la deconectare, după eșecul negocierilor pentru actualizarea Acordului-cadru din 2002. Deși nu există legislație unitară la nivelul Uniunii Europene, multe state au adoptat reglementări pentru a proteja salariații care lucrează de la distanță. Abordările variază: unele țări au legi explicite privind drepturile și obligațiile părților, altele preferă acorduri colective sau ghiduri. Niciunul dintre statele UE nu recunoaște un drept absolut la telemuncă, aceasta rămânând un aranjament voluntar, cu variații semnificative privind acoperirea costurilor și cheltuielilor aferente. Citește articolul
Angajatorii au obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă (SSM). Atunci când nu e posibilă organizarea la nivel intern a activităţilor de prevenire de protecţie, angajatorii apelează la servicii externe. În 2025, Inspecția Muncii va desfășura o campanie națională de verificare a acestor servicii, motivată de constatările anterioare privind neconformitățile și de numărul încă mare accidente de muncă. Citește articolul
Anul curent se anunță unul deosebit de important în ceea ce privește adresarea fenomenului hărțuirii la locul de muncă: până la acest moment avem în față nu doar un set de modificări legislative recent oficializate și care le dau deja de lucru tuturor angajatorilor, ci și un proiect care va fi oficializat cu certitudine tot anul acesta. Cum le abordăm? Citește articolul
Putem vorbi de dreptul lucrătorilor de a refuza sarcini atunci când angajatorul nu respectă obligațiile de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM)? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să explicăm responsabilitățile legale ale angajatorilor și riscurile asociate pentru angajați, pornind de la importanța instruirii adecvate de SSM. Inevitabil, refuzul de a executa o sarcină de lucru constituie premisa ideală a unui conflict între angajat și angajator. Citește articolul
Rolul acestor fișe de aptitudine, a căror lipsă presupune pericolul unor sancțiuni care pot ajunge până la 8.000 de lei, este de a proteja salariatul în funcție de riscurile la care este sau va fi expus în timpului procesului de muncă și de a confirma aptitudinea sa în muncă în funcție de aceste riscuri. Explicăm aceste aspecte deoarece vorbim de un subiect pe care inspectorii muncii l-au verificat recent în controalele derulate la angajatori. Citește articolul
Într-un raport publicat joi, Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) analizează sistemul dual de sănătate și securitate în muncă (SSM) din Germania, care combină responsabilitățile autorităților de stat și ale instituțiilor de asigurare împotriva accidentelor de muncă, demonstrând un model bine structurat pentru conformitate în Europa. Deși resursa umană la nivel de inspecție este limitată, digitalizarea facilitează inspecțiile prin aplicații mobile care prioritizează riscurile, îmbunătățind eficiența și putând ajunge mai repede acolo unde situația e critică. În plus, odată cu pandemia, companiile au fost încurajate să se folosească de metode ce implică autodeclararea și controlul intern pentru a evalua conformitatea cu reglementările SSM, răspunzând astfel provocărilor existente din mediul de lucru. Citește articolul
Formarea profesională la inițiativa angajatorului nu poate fi impusă angajatului, cu atât mai puțin atunci când acestuia i se pretinde să se formeze în timpul liber și când acesta lucrează în schimburi. În practică, poveștile privind formarea profesională plasează experiențele angajaților la extreme: fie angajatorii nu asigură formare, deși ar trebui, fie îi forțează pe angajați să urmeze cursuri de care aceștia nu sunt interesați. Citește articolul
Norvegia a demonstrat un angajament exemplar în ceea ce privește îmbunătățirea sănătății și securității la locul de muncă (SSM), devenind un model de urmat pentru alte state europene, potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta de Agenția Europeană de SSM (AESSM). Printr-o serie de măsuri inovatoare și reglementări stricte, Norvegia a reușit să creeze un mediu de muncă mai sigur și mai sănătos pentru toți angajații săi. Raportul descrie actuala strategie a Norvegiei în domeniul SSM și prezintă rezultatele a șase studii de caz pe teme specifice, în această ordine: strategia bazată pe riscuri a autorității pentru inspecția muncii, cooperarea între diferitele agenții și autorități ale statului, lecțiile învățate în pandemie (utilizarea inspecțiilor virtuale), call-centerul autorității pentru inspecția muncii, serviciile de sănătate ocupațională și schema reprezentanților pentru SSM (terți care se ocupă de supraveghere pe diferite sectoare de activitate, dar nu sunt inspectori de muncă). Citește articolul
În era digitală, adaptarea la tehnologie este esențială pentru eficiența și flexibilitatea în mediul de afaceri. Un domeniu care a început să beneficieze de această transformare este și cel al securității și sănătății în muncă (SSM), unde digitalizarea poate simplifica și eficientiza o parte a proceselor, reducând în același timp costurile asociate. Implementarea soluțiilor digitale în acest domeniu devine din ce în ce mai accesibilă, mai ales în lumina reglementărilor legislative care favorizează acest proces. Citește articolul
Pe 28 aprilie a fost marcată ziua internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM), ocazie cu care am aflat că, de la un an la altul, prea puțin se schimbă în peisajul autohton în materia accidentelor de muncă. Procesul de instruire rămâne în multe situații superficial, după cum arată chiar datele înfățișate de Inspecția Muncii pentru anul precedent, accidente care au deseori la consecințe grave pentru victime, inclusiv pierderea capacitații de muncă sau care fac reintegrarea dificilă în comunitate. Citește articolul