Ziua internațională a SSM: instruirea este, în continuare, doar o formalitate în România

„În România, în anul 2023, s-au înregistrat 4862 de accidente de muncă, față de 4974 în anul 2022, din care 90 au fost accidente mortale, față de 155 în anul 2022. În marea majoritate a cazurilor, accidentele de muncă au cauze dependente de executant şi nu se constată o dinamică descendentă, decât relativ, 0,02 față de 0,03, ceea ce conduce la concluzia că procesul de instruire are de multe ori un caracter formal. O pondere mare o au accidentele cu cauze dependente de mijloacele de producţie, echipamente tehnice de exemplu, în condiţiile în care cea mai mare parte a acestora au uzură fizică şi morală accentuate. Din pacate, multe din aceste evenimente nedorite au ca rezultat pierderea definitivă a capacitații de muncă sau integrarea cu dificultate în viata socială a victimelor. Trebuie să conștientizăm faptul că numai salariaţii sănătoşi vor avea o motivaţie a muncii superioară, o satisfacţie a muncii mai mare şi o contribuţie mai bună la realizarea produselor şi a serviciilor, favorizând, în general, calitatea vieţii persoanelor şi a societăţii. Sănătatea, siguranţa şi bunăstarea salariaţilor sunt, astfel, condiţii pentru calitatea şi îmbunătăţirea productivităţii şi sunt foarte importante pentru dezvoltarea generală socio-economică durabilă şi echitabilă”, potrivit Inspecției Muncii.

Desigur, ca să avem o imagine de ansamblu ar trebui să nu ne comparăm doar cu noi înșine în anii precedenți, ci să aruncăm o privire la datele disponibile la nivel european. Cu ocazia zilei internaționale a SSM, Eurostat a publicat zilele trecute o analiză pentru anul 2021 ce înfățișează o scădere a accidentelor mortale și creștere a celor non-fatale pe piața muncii din UE. În contextul revenirii treptate la activitățile obișnuite de muncă, după perioada de restricții impuse de pandemia COVID-19, Uniunea raportează o creștere de 5,5% a accidentelor non-fatale de muncă în anul 2021.  În cifre absolute, aceasta se traduce prin aproximativ 2,88 milioane de incidente care au impus victimei o absență de cel puțin patru zile calendaristice. În contrast, numărul accidentelor mortale a scăzut cu 0,3%, înregistrând 3.347 de cazuri. 

Analiza pe gen evidențiază că bărbații sunt mai susceptibili la accidente de muncă, reprezentând 68,3% din totalul incidentelor non-fatale. Acest fapt este influențat de diferențele în tipurile de muncă desfășurate și de prezența mai mare a bărbaților în sectoare precum construcțiile, mineritul și industria manufacturieră.

Rata incidentelor de muncă variază considerabil între statele membre, cu cele mai scăzute niveluri de accidente mortale înregistrate în Țările de Jos, Grecia, Finlanda, Suedia și Germania, iar cele mai ridicate în România, Franța, Malta, Lituania și Letonia.

Scopul principal al legislației UE în domeniul sănătății și securității în muncă, definit prin Directiva-cadru 89/391/CEE, este de a promova îmbunătățirea condițiilor de muncă. Comisia Europeană și-a definit agenda politică pentru perioada 2021–2027, concentrându-se pe adaptarea la schimbările aduse de tranzițiile ecologice, digitale și demografice, îmbunătățirea prevenției accidentelor de muncă și creșterea pregătirii pentru posibile crize sanitare viitoare.

Impactul pandemiei COVID-19 a pus în evidență importanța politicii de sănătate, inclusiv în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, accentuând necesitatea de a aborda noi riscuri, alături de cele tradiționale. În timpul pandemiei, unele sectoare au înregistrat o scădere a accidentelor datorită opririi sau restricționării activităților, în timp ce în altele, precum sănătatea și asistența socială, numărul accidentelor a crescut, reflectând eforturile intense și riscurile sporite asociate acestor domenii în timpul crizei.

Să mergem însă mai în spate cu analiza la nivelul UE. Mai jos, două grafice construite cu datele Eurostat în privința accidentelor mortale (primul grafic) și accidentelor serioase care nu au avut consecințe mortale (al doilea grafic) ce arată evoluția numărului de accidente la nivel de țară comparativ cu alte state și cu media europeană. Deși România a înregistrat o scădere din 2010 până în 2020 a numărului de accidente mortale, rămâne una dintre țările cu cele mai multe accidente mortale din UE - asta dacă mergem pe ideea că toate accidentele de muncă au fost declarate ca atare.

Pentru a marca ziua internațională a SSM, Organizația Internațională a Muncii (OIM) s-a concentrat anul acesta pe impactul schimbărilor climatice asupra SSM. Raportul „Asigurarea siguranței și sănătății la locul de muncă într-un climat în schimbare” publicat de OIM identifică șase puncte de impact principale ale schimbărilor climatice în privința SSM: căldura excesivă, radiațiile ultraviolete (UV), evenimentele meteo extreme, poluarea aerului la locul de muncă, bolile transmise de vectori și modificările în utilizarea agrochimicalelor. Raportul subliniază efectele severe ale acestor factori asupra lucrătorilor, inclusiv leziuni, cancer, boli cardiovasculare, condiții respiratorii și probleme de sănătate mintală.

1.  căldura excesivă: Expunerea la căldura intensă poate duce la stres termic, epuizare, insolație și alte probleme serioase de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare și insuficiența renală acută. Lucrătorii în agricultură, construcții și alte domenii care necesită activitate fizică intensă în exterior sunt deosebit de vulnerabili.

2. radiații ultraviolete (UV): Expunerea la radiații UV poate cauza arsuri solare, leziuni oculare acute, cancer de piele și alte afectări ale sistemului imunitar. Lucrătorii care își desfășoară activitatea în aer liber sunt expuși la doze de UV mult mai mari decât cele recomandate internațional.

3. evenimente meteo extreme: Furtuni, inundații, incendii de vegetație și alte evenimente meteorologice extreme pot cauza accidentări grave sau decese. Lucrătorii din serviciile de urgență, construcții și agricultură sunt adesea cei mai expuși la aceste riscuri.

4. poluarea aerului la locul de muncă: Poluanții atmosferici pot agrava sau cauza boli respiratorii, cardiovasculare și cancer. Lucrătorii expuși la trafic intens sau la emisii industriale sunt în mod special afectați.

5. bolile transmise de vectori: Modificările climatice influențează populațiile de vectori (țânțari, căpușe), crescând riscul de boli precum malaria, dengue și Lyme. Lucrătorii din agricultură, silvicultură și alte domenii care implică contactul cu natura sunt particular vulnerabili.

6. utilizarea agrochimicalelor: Schimbările climatice pot afecta utilizarea pesticidelor și fertilizanților, ceea ce poate duce la creșterea expunerii la substanțe toxice, provocând otrăviri, cancer, tulburări neurologice și alte probleme grave de sănătate.