Ziua mondială pentru SSM: ce modificări legislative sunt propuse pentru a întări respectarea legislației și pentru simplificarea raporturilor cu Inspecția Muncii

„Dezvoltarea unei culturi a prevenției în toate întreprinderile din Europa și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru fiecare lucrător sunt esențiale pentru ca locurile de muncă să devină mai sigure și mai productive”, spune agenția europeană și, cu toate astea, mulți dintre angajatorii români privesc domeniul SSM ca o simplă „culegere” de formalități. Din păcate însă, nerespectarea normelor de SSM poate duce la pierderea de vieți omenești. 

Cu ocazia Congresului Național de SSM organizat astăzi la Brașov, inspectorul general al Inspecția Muncii, Dantes Nicolae Bratu, a prezentat statisticile oficiale ale anului precendent în materie de SSM -- la un număr de aproape 44.000 de controale efectuate avem un total al sancțiunilor în valoare de aproape 23 de milioane de lei și 169 de unități a căror activitate a fost sistată -- , dar și o concluzie ușor îmbucurătoare privind scăderea numărului de accidente mortale, față de 2018: 4513 accidente mortale în 2022, față de 5607 în anul 2018. A scăzut și indicele de frecvență (numărul de accidentați care revine la 1000 de lucrători) de la 1,07 la 0,87, din 2018 până anul trecut. Cu toate acestea, cifrele sunt încă mari.

Printre aspectele menționate de inspectorul general, acesta nota că una dintre principalele deficiențe constatate în timpul controalelor e instruirea necorespunzătoare. De cele mai multe ori, serviciul de SSM este externalizat, iar firmele contractate nu-și fac treaba în mod corespunzător. 

Deși am trecut printr-o pandemie, de unde se presupune că angajatorii au învățat că trebuie să se acorde mai multă atenție domeniului igienei, inspectorii de muncă constată în continuare că angajatorii nu acordă materiale igienico-sanitare lucrătorilor. O chestiune care, până la urmă, nu ține numai de respectarea legii, ci și de educație, spunea inspectorul general. 

Dincolo de prezentarea datelor oficiale și a concluziilor trase în urma campaniilor și sancțiunilor din domeniul SSM, Inspecția Muncii vine și cu câteva propuneri de modificare a legislației:

• sancțiuni mult mai mari: de la 7.000 - 10.000 de lei, cât e maximul acum, la 15.000 - 25.000 de lei, inclusiv pentru neprezentarea de către serviciile externe a raportului semestrial de activitate, pentru care s-a propus majorarea de la 7.500 la 25.000 de lei a amenzii; inspectorul general spune că se preconizează abrogarea articolelor prin care e posibilă plata la jumătate a amenzilor;
• răspunderea patrimonială a angajatorilor, conform legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale atunci când daunele nu sunt acoperite integral prin prestațiile asigurărilor sociale de stat;
• companiile unde s-au înregistrat accidente de muncă (cu excepția anumitor tipuri de accidente, cum sunt cele de traseu) să nu mai aibă dreptul o perioadă să participe la licitații organizate pe teritoriul României;
• un set de modificări legislative care sunt necesare pentru operaționalizarea PNRR:
  • la nivelul Inspecției Muncii să se poată încheia documente de control în format electronic, să se pună la dispoziția inspectorilor de muncă copii în format electronic ale documentelor care au legătură cu controlul efectuate, precum și posibilitatea începerii controlului prin anunț electronic;
  • posibilitatea emiterii și comunicării în format electronic a proceselor-verbale de control, a amenzilor contravenționale, a documentelor de control etc.;
  • înființarea registrului online de control;
  • fiecare salariat să aibă obligația de a avea asupra sa un card în care să fie înscris istoricul personal în legătură cu activitatea profesională și date despre instruirile efectuate în domeniul SSM.

Dacă asupra celor de mai sus nu știm exact dacă și cum ar putea fi preluate în proiecte de acte normative viitoare, avem însă o serie de prevederi pe care trebuie să le introducem în legislația națională pentru transpunerea Directivei (UE) 2022/431 (termen-limită 5 aprilie 2024):

• reglementarea substanțelor toxice pentru reproducere, alături de agenții cancerigeni sau mutageni;
• măsuri pentru protecția lucrătorilor expuși la agenți cancerigeni sau mutageni ori la substanțe toxice pentru reproducere;
• limite de expunere profesională noi sau revizuite pentru anumite substanțe.

În fine, acest context trebuie să amintim că România trebuie să demareze procedurile pentru ratificarea Convenției OIM nr. 155 Convenția privind Siguranța si Sănătatea la locul de Muncă nr. 155/1981 și Convenției privind cadrul de promovare a sănătăţii şi securităţii în muncă nr. 187/2006.