În mediul de afaceri actual, companiile se confruntă cu o serie de provocări complexe, iar una dintre ele este consumul de droguri la locul de muncă. Cu fiecare zi care trece, primim semnale tot mai frecvente și alarmante cu privire la situațiile în care angajații recurg la consumul de droguri în timpul programului de lucru. Articolul de astăzi se dorește a fi o sursă de informare și conștientizare asupra acestui fenomen actual și asupra impactului pe care îl are asupra organizațiilor și angajaților lor. Explorăm, printre altele, riscurile asociate consumului de droguri la locul de muncă, analizăm consecințele acestor comportamente și oferim soluții practice. Citește articolul
Accidente precum alunecările și împiedicările pot părea minore la prima vedere, dar în realitate, acestea se numără printre cele mai frecvente cauze ale accidentelor de muncă, arată ITM Caraș-Severin. Aceste accidente pot avea loc în orice domeniu de activitate, indiferent de profesie, vârstă, sex sau stare de sănătate și pot duce la consecințe grave, cum ar fi fracturi sau comoții cerebrale. Este esențial ca și angajații să fie conștienți de responsabilitatea care le revine pentru a preveni atare accidente. Citește articolul
Crizele recente și schimbările semnificative din mediul profesional au generat o altă criză adânc înrădăcinată, dar adesea trecută cu vederea - sănătatea mentală la locul de muncă. Un sondaj Eurobarometru arată că aproape jumătate din forța de muncă europeană este afectată de probleme emoționale sau psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea. În România, riscurile psihosociale la locul de muncă sunt în creștere, iar angajatorii ignoră aceste probleme, lăsându-i pe angajați vulnerabili în fața lor. Ignorarea acestor riscuri are consecințe grave, cum ar fi scăderea performanței și productivității, creșterea absenteismului și probleme de sănătate fizică și mentală. Ce spune legea și ce pot face angajatorii? Citește articolul
Legea sănătății și securității în muncă (SSM) prevede că angajatorul trebuie să ia măsurile care se impun pentru a asigura securitatea și sănătatea salariaților, să prevină riscurile profesionale, dar și să-i informeze și să-i instruiască pe aceștia. În realitatea pieței muncii din țara noastră, unor angajatori le revine obligația de a bifa regulile de SSM în contextul unei echipe mixte, de angajați români și străini. Ar trebui angajatorul să ia în considerare barierele lingvistice dintre angajații săi, care s-ar putea să nu se înțeleagă în aceeași limbă? Ar trebui angajatorul să ia în calcul ce înseamnă atare bariere lingvistice în privința riscurilor de SSM? Un exemplu de astfel de situație, în articolul de azi. Citește articolul
Legislația de sănătate și securitate în muncă (SSM) are nevoie de modificări, arată un raport recent publicat de Avocatul Poporului, pornind de la definiția însăși a accidentului de muncă și până la schimbarea opticii actuale asupra contribuției pentru fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, care ar trebui să fie colectată separat și folosită doar în acest scop. Citește articolul
În ipoteza în care detașează sau trimit în delegație angajați în străinătate sau au situații de telesalariați care nu se mai află pe teritoriul României, indiferent că au fost de acord cu această mutare sau află întâmplător de ea, angajatori au, din perspectiva securității și sănătății în muncă (SSM), obligația de a declara orice eveniment de muncă și de a-l cerceta. După cum a subliniat Daniel Milicescu, managing partner Eurofin Consult, nu amenzile pe care le poate aplica Inspecția Muncii în cazul accidentelor de muncă sunt cele grave, ci consecințele care pot deriva dintr-un accident de muncă necercetat. Citește articolul
Dispozițiile legale în privința asigurării SSM prevăd că angajatorul are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că salariații săi nu sunt expuși pericolelor și vor suferi niciun prejudiciu, moral sau material în îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu. Totodată, angajatorii au obligația de a respecta indicațiile medicului de medicina muncii înscrise în fișa de aptitudini (certificatul medical) în baza căruia poate fi încheiat un contract de muncă, iar în situația în care există anumite inaptitudini ale salariatului, să nu solicite acestuia îndeplinirea unor sarcini cu care este incompatibil. Iată o speță în care firma a fost obligată să plătească daune angajatului din cauza nerespectării celor din fișa de aptitudini, dar unde culpa a fost una comună. Citește articolul
„Telemunca a ajutat companiile de pretutindeni să evolueze și să supraviețuiască pandemiei COVID-19, dar a crescut riscul lucrătorilor de a dezvolta afecțiuni musco-scheletice și psihosociale”, începe sumarul raportului recent al Agenției Europene de Sănătate și Securitate în Muncă (SSM) pe tema telemuncii și riscurilor de SSM. Plecând de la studii realizate în statele europene și de la cele efectuate chiar de Agenție, de la legislațiile statelor membre și de la experiențele practice din ultimul an și jumătate, agenția europeană face o trecere în revistă a riscurilor, beneficiilor și aspectelor de perspectivă în privința lucrului de acasă. Citește articolul
Legea ce privește securitatea și sănătatea salariaților nu face referire doar la obligația angajatorilor de a-și ține lucrătorii în siguranță și departe de pericole, ci și să îi protejeze de afecțiunile ce pot fi provocate de munca în sine, cum ar fi cele musculoscheletice. Citește articolul
Evaluarea riscului de accident și îmbolnăvire profesională este o procedură reglementată de foarte mult timp ca parte integrantă din documentația ce ține de Securitatea și Sănătatea în Muncă (SSM). Alături de planul de prevenție, sunt documente dinamice, ce trebuie să fie actualizate ori de câte ori circumstanțele o cer (de exemplu, în urma unui accident de muncă, când apar schimbări în fluxul tehnologic, echipamente sau proceduri de lucru noi sau atunci când avem de-a face cu un context epidemiologic aparte, așa cum este cel din prezent). Citește articolul