ACCES PREMIUM
Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat la 23 octombrie 2024 și au publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva Europeană 2024/2831 privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme. Directiva trebuie transpusă de statele membre în legislaţia domestică în termen de 2 ani (i.e. până la 2 decembrie 2026). Rămâne de văzut dacă acești doi ani vor fi un răgaz de timp suficient pentru cei care dețin sau utilizează platformele digitale în vederea efectuării unor analize atente asupra modelului de business și a cadrului de lucru existent, dar și pentru pregătirea și conceperea celor mai bune măsuri de adaptare la viitoarele reglementări legale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Directiva privind drepturile lucrătorilor pe platforme digitale impune restricții asupra prelucrării datelor cu caracter personal, interzice monitorizarea stării emoționale sau utilizarea datelor biometrice pentru identificare în condiții necorespunzătoare și subliniază importanța implicării umane în deciziile automate care afectează lucrătorii. Aceasta garantează dreptul lucrătorilor de a fi informați despre algoritmii care le afectează condițiile de muncă, de a contesta deciziile automate și de a accesa datele personale generate prin activitatea lor, asigurând astfel o transparență și un respect mai mare al drepturilor acestora.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Proiect de ordin
Firmele și PFA-urile care activează în domeniul transportului alternativ de persoane (ridesharing) și care nu-și îndeplinesc obligațiile fiscale de angajatori, în relație cu șoferii lor, urmează să fie depistate printr-o declarație nouă, potrivit unui proiect de ordin pus recent în dezbatere. În urma verificărilor pe care le-a făcut, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a descoperit că numărul șoferilor care lipsesc din evidențele oficiale (adică pentru care nu se achită taxe salariale) se ridică la ordinul zecilor de mii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Directiva europeană care va reglementa lucrătorii de pe platformele digitale a fost oficializată recent și trebuie transpusă de toate statele membre ale UE până spre finalul anului 2026. Directiva urmărește stabilirea unui cadru pentru determinarea corectă a statutului profesional al lucrătorilor, pentru a determina dacă aceștia sunt sau nu angajați ai platformelor digitale. De asemenea, aceasta va asigura transparența în utilizarea algoritmilor și va proteja datele personale ale lucrătorilor. În România, la acest moment, există o singură reglementare specifică unui tip de angajat pe o platformă digitală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Directiva UE privind munca pe platformă, recent adoptată, reprezintă un pas important în direcția protejării sănătății și securității lucrătorilor din economia platformelor digitale. Cu toate acestea, directiva nu adresează anumite problematici și există unele obstacole ce ubliniază importanța unei implementări atente și a unui angajament ferm din partea statelor membre pentru a garanta respectarea drepturilor și a protecției SSM a tuturor lucrătorilor pe platformă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În UE, se estimează că peste 500 de platforme digitale de muncă au fost active din 2022 încoace, cu peste 28 de milioane de persoane lucrând prin intermediul lor. Munca pe aceste platforme aduce riscuri și provocări de sănătate și securitate în muncă (SSM), întrucât vorbim de muncă intensivă, de izolare, insecuritatea locului de muncă, de statutul neclar al lucrătorului și de probleme legate de gestionarea sarcinilor și a programelor de lucru prin algoritmii utilizați. În așteptarea directivei privind drepturile lucrătorilor de pe platformele digitale, unele state membre UE s-au inspirat pentru a reglementa prezumții de angajare, dar s-au lovit de dificultăți de formulare care să țină pasul cu schimbările de business făcute de platforme în încercarea de a se sustrage de la răspunderea pentru angajați. Agenția Europeană de SSM (AESSM) a sintetizat recent modul în care SSM-ul se conturează pe platforme, în lumina recentelor evoluții în materie de reglementare și politici, cum ar fi directiva UE din 2024 pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii de pe astfel de platforme.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Munca pe platforme digitale relevă un model de angajare în creștere în mai multe sectoare ale economiei, unde munca plătită este organizată prin sau pe o platformă online. Presupune un acces ușor pe piața muncii, în special pentru unele grupuri vulnerabile și oferă flexibilitate. Totuși, aduce riscuri și provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă (SSM), întrucât vorbim de muncă intensivă, de izolare, insecuritatea locului de muncă, de statutul neclar al lucrătorului și de probleme legate de gestionarea sarcinilor și a programelor de lucru prin algoritmii utilizați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Multă vreme s-a discutat și încă se mai discută în diverse state europene despre statutul juridic exact al lucrătorilor de pe platformele digitale de muncă; nu neapărat și în România însă, unde chestiunea pare să fie destul de clară, așa cum o arată și un raport recent al unei agenții europene. În realitate, discuția se concentrează prea mult pe încadrarea acestor lucrători ca dependenți sau nu și prea puțin pe necesitățile de sănătate și securitate în muncă (SSM). În fapt, protejarea sănătății și securității acestor lucrători pare unul dintre aspectele pe care autoritățile din statele europene le urmăresc cel mai puțin, cu toate că fenomenul muncii pe aceste platforme este în creștere.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
EY Romania 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
avocatnet.ro 