Directiva privind drepturile lucrătorilor pe platforme digitale impune restricții asupra prelucrării datelor cu caracter personal, interzice monitorizarea stării emoționale sau utilizarea datelor biometrice pentru identificare în condiții necorespunzătoare și subliniază importanța implicării umane în deciziile automate care afectează lucrătorii. Aceasta garantează dreptul lucrătorilor de a fi informați despre algoritmii care le afectează condițiile de muncă, de a contesta deciziile automate și de a accesa datele personale generate prin activitatea lor, asigurând astfel o transparență și un respect mai mare al drepturilor acestora. Citește articolul
Instituțiile publice de la noi vor cere și prelucra mai puține date personale, dacă o propunere legislativă înregistrată miercuri la Senat va ajunge să se aplice. Printre altele, instituțiile publice vor mai putea cere doar date de identificare precum nume, prenume, cod numeric personal (CNP) ori detalii privind actul de identitate, în cazul persoanelor fizice, și denumirea și codul unic de identificare (CUI), în cazul firmelor. Astfel, regula minimizării prelucrării datelor personale, stabilită de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), va fi aplicată și de către instituțiile publice. Citește articolul
Companiile ale căror afaceri se bazează în principal pe prelucrarea datelor personale ale clienților și-ar putea pierde temporar sau definitiv posibilitatea de a le folosi pentru a-și promova serviciile, dacă încalcă dispozițiile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). De exemplu, dacă o firmă are o bază de date obținută fără respectarea legislației, autoritățile i-ar putea impune să n-o mai folosească în scopuri de marketing, ceea ce s-ar putea traduce chiar prin imposibilitatea de a mai desfășura afaceri. Citește articolul