Riscurile de SSM în cazul lucrătorilor pe platforme digitale - puțin conștientizate și extrem de numeroase

Riscurile de SSM întâlnite în cazul muncii pe platformele digitale nu sunt unele specifice și exclusive acesteia, spune Agenția Europeană de SSM (AESSM), întrucât cele mai multe dintre ele sunt specifice și muncilor realizate în afara unei astfel de platforme. Doar că în cazul muncii pe platforme vorbim de un grad de conștientizare a riscurilor adesea mai mic și de tendința de a le trata cu superficialitate fix pentru că vorbim de intermedierea realizată prin aceste platforme. De exemplu, lucrătorii de pe platformele online sunt expuși riscurilor legate de pozițiile de lucru prelungite, utilizarea echipamentelor inadecvate și a dispozitivelor digitale pe perioade lungi de timp. De asemenea, munca pe platforme este comună în cazul unor ocupații care sunt, în general, mai riscante, cum ar fi transportul și livrarea. Există factori și condiții ale muncii pe platforme digitale care creează riscuri suplimentare de SSM, ceea ce face prevenirea și gestionarea lor mai complexă în cadrul economiei platformelor.

Ambiguitatea statutului lucrătorului. În multe cazuri, platforma îl încadrează sau, altfel spus, lucrătorul este forțat să se încadreze ca independent, iar nu ca angajat al operatorului platformei. Or, asta face ca riscurile integrale să fie asumate de lucrător. Câți angajați conștientizează riscurile interente? 

În cazul aplicațiilor de ridesharing, mulți dintre lucrători sunt angajați - doar că nu ai companiei care operează platforma, ci ai unor companii-partenere a acesteia. Așa cum arată și datele culese de AESSM din alte țări UE, astfel de angajați au de cele mai multe ori contracte pe normă parțială și sunt plătiți la nivelul minimului pe economie, relevând, de fapt, o parte din economia „muncii la gri”. Un exemplu recent din România: ANAF anunța un prejudiciu de aproape 10 milioane de lei în domeniul ridesharing-ului la un singur operator economic din București - bănuim, o astfel de companie-parteneră - care, printre altele, angaja oameni cu normă de două ore, când, de fapt, lucrătorii prestau mult mai mult de atât. 

Managementul algoritmic. Platformele folosesc algoritmi pentru alocarea sarcinilor, monitorizarea și evaluarea performanței și comportamentului lucrătorilor, ceea ce poate submina autonomia lucrătorilor, controlul asupra muncii și flexibilitatea și poate rezulta într-un volum de muncă mai greu, epuizare, anxietate și stres, afectând negativ sănătatea și bunăstarea lucrătorului. Algoritmul clasifică și oferă recompense sau penalizări lucrătorilor bazate pe performanța sau comportamentul lor, ceea ce poate fi emoțional solicitant. De asemenea, merită menționat, potrivit AESSM, că există adesea o lipsă generală de transparență în ceea ce privește modul în care funcționează algoritmul, ceea ce poate contribui la insecuritate și stres și poate reprezenta un obstacol pentru participarea și consultarea lucrătorilor.

Izolare socială, locuri de muncă neconvenționale și departajarea timpului de muncă de timpul personal. Munca pe platforme digitale se desfășoară în mare parte în izolare, de către o forță de muncă „anonimă” și dispersată. Vorbim, totodată, de fluctuație mare a muncii, de muncă în locuri prost adaptate, frecvent cu echipament inadecvat și cu granițe neclare între muncă și viața personală. Ce generează asta? Problemele de somn, epuizarea, stresul, depresia, burnout-ul, singurătatea, tulburările musculoscheletale, accidentele și o insatisfacție generală față de propria slujbă și viața personală -- acestea sunt probleme frecvent raportate, potrivit datelor analizate de AESSM. Izolarea socială a lucrătorilor pe platforme limitează organizarea lor și, prin urmare, dialogul social, negocierea colectivă și participarea la dezvoltarea unui sistem de management al SSM. Cu o forță de muncă dispersată și lipsa unor entități reprezentative organizate, este dificil să se promoveze formarea, accesul la serviciile de SSM și inițiativele precum campaniile de conștientizare și prevenție.

Insecuritatea locului de muncă și a veniturilor. Munca pe platforme digitale vine cu o insecuritate semnificativă a locului de muncă și a veniturilor, deoarece lucrătorii au adesea puțin sau chiar deloc control sau putere de negociere asupra cât de mult pot lucra și câștiga per sarcină de lucru. Insecuritatea locului de muncă și a veniturilor sunt recunoscute ca factori de risc psihosocial legați de muncă. 

Deși realitatea muncii pe platformele digitale este „cât se poate de prezentă”, ea este complet ignorată de legiuitorul român. Nu este exclus ca acesta să aștepte oficializarea setului de reguli aflate acum în discuție la nivel european - vorbim de un proiect de directivă, prezentat de redacția avocatnet.ro recent - doar că materializarea obligației de transpunere a acelor reguli se va face cu multă întârziere. 

Ce au dobândit, totuși, lucrătorii de pe platforme - iar aici ne referim în special la cei care nu au statut de salariați - este posibilitatea de a adera la un sindicat, întrucât noua lege a dialogului social le oferă și celor ce nu lucrează în baza unui contract de muncă dreptul de a adera sau forma un sindicat. 

Sindicalizarea este una dintre măsurile prin care AESSM arată că se pot face pași pentru îmbunătățirea condițiilor de SSM în cazul muncii pe platformele digitale.