Care sunt implicațiile Directivei UE privind munca pe platformă pentru sănătatea și siguranța în muncă?

Directiva UE privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platformă a fost adoptată săptămâna trecută și va apărea curând în Jurnalul Oficial al UE. Ulterior, statele membre au doi ani la dispoziție ca să transpună prevederile sale în dreptul intern. 

Printre multele plusuri ale noii reglementări se numără și prezumția legală cu privire la calitatea de angajat a lucrătorului din platforma digitală. Prezumția se naște atâta timp cât sunt îndeplinite anumite condiții, mai exact, dacă raportul lucrătorului cu platforma digitală bifează minimum două dintre cele cinci criterii stabilite prin directivă (de exemplu, controlul exercitat asupra repartizări sau alocării sarcinilor și asupra condițiilor de muncă). Firește că această prezumție legală a încadrării ca angajat a lucrătorului are potențialul de a extinde drepturile și protecțiile oferite lucrătorilor pe platformă, inclusiv dreptul la salariul minim, la pauze regulate, la echipamente de protecție, la formare în domeniul SSM și la securitate socială, potrivit unei analize publicate recent de Autoritatea Europeană de SSM (AESSM).

Directiva impune platformelor digitale să ofere informații detaliate despre utilizarea sistemelor automate de luare a deciziilor și să asigure supravegherea și evaluarea umană a acestora. De asemenea, lucrătorii vor avea dreptul de a obține o explicație cu privire la orice decizie luată sau susținută de un proces automat. Aceste prevederi au potențialul de a îmbunătăți condițiile de muncă psihosociale, de a reduce percepțiile de nedreptate organizațională și de a permite lucrătorilor să obțină un sentiment de control asupra muncii lor.

Directiva impune platformelor să furnizeze informații relevante autorităților publice, inclusiv numărul de lucrători, condițiile de bază și termenii la care sunt supuși, orele lucrate și câștigurile individuale. De asemenea, directiva introduce o serie de prevederi pentru asigurarea aplicării corespunzătoare a drepturilor lucrătorilor pe platformă, inclusiv dreptul la o soluționare imparțială a litigiilor și dreptul la despăgubiri. În cele din urmă, directiva promovează negocierea colectivă, ceea ce poate contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă și la realizarea de progrese importante în ceea ce privește standardele de muncă, inclusiv în domeniul SSM.

Eficiența acestor măsuri în practică rămâne de văzut. Implementarea lor va depinde de legislația națională, de capacitatea autorităților de a monitoriza platformele și de puterea de negociere a lucrătorilor.

Cu toate acestea, arată AESSM, există și o serie de provocări SSM care rămân nerezolvate sau sunt doar parțial abordate de noua directivă: 

• Deși există ideea de stabilire a criteriilor pentru activarea prezumției privind statutul de angajat, ele nu sunt „bătute în cuie” și vor ajunge să arate diferit de la stat la stat. Altfel spus, criteriile care declanșează prezumția de angajare sunt lăsate la latitudinea statelor membre, ceea ce poate însemna că provocările asociate cu statutul de lucrător independent al lucrătorilor pe platformă vor persista în țările în care doar câțiva lucrători (sau niciunul) nu vor fi reclasificați.
  
  
• Mulți lucrători pe platformă vor continua probabil să fie clasificați drept lucrători independenți, chiar și după implementarea directivei. Acest lucru se va întâmpla cel mai probabil în cazul celor care lucrează în sectorul domestic și al îngrijirii, precum și al celor care desfășoară muncă online. Pentru acești lucrători, riscurile SSM asociate cu statutul de lucrător independent vor rămâne neschimbate. 
  
  
• Directiva are foarte puține referiri la utilizarea subcontractanților. Pe măsură ce tot mai mulți lucrători vor fi reclasificați ca angajați, acest tip de aranjament de muncă va fi din ce în ce mai frecvent în multe state membre. Utilizarea subcontractanților poate contribui la „diluarea” responsabilităților și obligațiilor platformelor față de lucrători, inclusiv în ceea ce privește SSM-ul. În zona de ridesharing, de exemplu, subcontractanții sunt foarte des întâlniți.
  
  
• Aplicarea eficientă a directivei va depinde de legislația națională și de reprezentarea colectivă locală, ceea ce înseamnă că în țările cu sindicate mai puternice și mecanisme de reprezentare colectivă mai solide, este de așteptat o monitorizare mai atentă a platformelor și o aplicare mai strictă a drepturilor consacrate în directivă - nu e cazul României, în mod evident.
  

De ce este managementul algoritimic așa o problemă din punct de vedere al SSM?

În economia platformelor, algoritmii dictează de cele mai multe ori sarcinile, ritmul de lucru și chiar rutele de livrare, lăsând lucrătorilor un control limitat asupra propriei activități. Această lipsă de autonomie poate genera stres, anxietate și oboseală, arată agenția europeană. Totodată, legat de sentimentul de injustiție menționat mai sus, lucrătorii se pot simți tratați inechitabil, lipsiți de putere de decizie și frustrați de imposibilitatea de a contesta deciziile algoritmilor. Algoritmii pot impune ritmuri de lucru nesustenabile și pot genera o presiune constantă legată de performanță, ceea ce duce invariabil la epuizare, probleme de sănătate mentală și risc crescut de accidentare.

În discuție mai apare și supravegherea digitală constantă. Un angajat obișnuit nu se supune nici pe departe unui nivel de supraveghere similar lucrătorului de pe platformele digitale, care colectează o multitudine de date despre lucrători, adesea fără o transparență adecvată. AESSM crede că această supraveghere constantă poate genera anxietate și incertitudine, afectând sănătatea mentală a lucrătorilor.