Epidemia tăcută la locul de muncă: stresul și oboseala - soluții și abordări practice pentru angajatori

Crizele recente și schimbările semnificative din mediul profesional au generat o altă criză adânc înrădăcinată, dar adesea trecută cu vederea - sănătatea mentală la locul de muncă. Potrivit ultimelor studii, această problemă este cu mult mai răspândită decât ne-am putea imagina, afectând aproape jumătate din forța de muncă europeană. 

Potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat în octombrie 2023, aproximativ unul din doi respondenți din Uniunea Europeană (46%) au declarat că au experimentat o problemă emoțională sau psihică în ultimele 12 luni, cum ar fi depresia sau anxietatea. 

Un alt sondaj Eurobarometru realizat în aprilie 2022 arată că oboseala generală este cel mai frecvent menționată problemă de sănătate cauzată sau agravată de muncă (37%), urmată de dureri de cap și tensiune oculară (34%), probleme ale oaselor, articulațiilor sau mușchilor (30%), stres, depresie și anxietate (27%). În gestionarea acestor probleme, se constată că factori precum presiunea de timp și suprasolicitarea la locul de muncă sunt semnalate în mai mult de 50% din cazuri în unele țări europene.

Riscurile psihosociale la locul de muncă în România

În acest context, România nu face excepție. 31% dintre respondenți au menționat expunerea la presiunea de timp și suprasolicitare la locul de muncă, iar acest număr este în creștere. În timp ce riscurile psihosociale devin tot mai evidente,  angajatorii sunt adesea reticenți să ia în calcul riscurile psihosociale. 

În timp ce se acordă atenție detaliilor precum înălțimea scaunului sau modul de utilizare a cuptorului cu microunde, riscurile psihosociale rămân, adesea, umbrite. Într-o abordare a SSM-ului predominant orientată către aspecte tehnice și procedurale, așadar, se observă o lipsă de accent pe promovarea sănătății mentale și gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă, lăsând angajații vulnerabili în fața acestui fenomen în creștere. Este ca și cum riscurile invizibile sunt ignorate în favoarea celor mai evidente.

De ce ignorăm? Cauze și consecințe

Pe lângă ignoranța voită, există și o lipsă de conștientizare cu privire la simptomele stresului și oboselii la locul de muncă. Aceasta duce la o identificare tardivă a problemelor, când efectele lor sunt deja profund înrădăcinate în mediul de lucru. Angajatorii riscă nu doar să piardă angajați valoroși, ci și să suporte costuri financiare semnificative legate de absențe medicale și deteriorarea performanței organizaționale.

Cauzele riscurilor psihosociale pot fi multiple și variate:

• cerințele contradictorii, volumul excesiv de muncă și programul prelungit de lucru;
• lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit angajatul; 
• lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează angajatul; 
• lipsa de influență asupra modului de desfășurare a activității; 
• schimbările organizatorice gestionate necorespunzător; 
• reorganizarea, nesiguranța locului de muncă și nesiguranța financiară;
• comunicarea ineficientă; 
• lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor; 
• hărțuirea psihologică și sexuală; 
• discriminarea; 
• violența din partea terților(colaboratori, clienți etc). 

Consecințele stresului la locul de muncă:

• scăderea performanței și productivității;
• creșterea absenteismului;
• creșterea ratei de pensionare anticipată;
• prezentismul (angajații pot fi prezenți la locul de muncă fizic, dar nu funcționează la capacitatea maximă);
• probleme de sănătate fizică și mentală;
• creșterea conflictelor și tensiunilor interpersonale;
• scăderea satisfacției și angajamentului la locul de muncă; 
• riscul de demisie;
• fluctuația personalului.

Aceste consecințe pot avea un impact semnificativ asupra organizațiilor, inclusiv asupra moralului angajaților și reputației companiei. Consecințele se traduc și în costuri semnificative pentru întreprinderi și societate în ansamblu. Un ciclu vicios de recrutare, formare și plecare a angajaților, de exemplu, generează costuri ascunse semnificative, iar nivelurile ridicate de stres și tensiune afectează nu doar moralul angajaților, ci și eficiența organizațională.

Potrivit unor estimări, la nivel global, 12 miliarde de zile lucrătoare sunt pierdute anual din cauza depresiei și anxietății, cu un cost de aproximativ 1 trilion de dolari pe an în pierderi de productivitate. În România, stresul la locul de muncă a generat o creștere semnificativă a ratei de absenteism și a contribuit la fluctuații ridicate ale personalului, precum și la costuri semnificative legate de accidente și vătămări. Estimările costurilor suportate de întreprinderi și de societate din cauza stresului la locul de muncă sunt considerabile, ridicându-se la miliarde de euro la nivel național. 

Cu toate acestea, într-un paradox notabil, mulți angajatori se feresc să recunoască acest fenomen, preferând să trateze aspectele de SSM ca pe formalități birocratice.

Soluții și abordări practice pentru angajatori

Deși stresul este perceput ca o problemă individuală, impactul său poate fi echivalent cu o "epidemie tăcută" sau o "metastază" care se răspândește în mod discret în organizații. Este esențial să conștientizăm că sănătatea mentală la locul de muncă este atât o responsabilitate individuală, cât și una organizațională. Redăm câteva acțiuni concrete care sunt la îndemâna oricărei companii: 

Comunicare deschisă și transparentă:

• Organizați ședințe periodice pentru a discuta despre stresul și presiunile la locul de muncă.
• Încurajați feedback-ul deschis și asigurați angajații că sunt ascultați și luați în considerare.

Program flexibil și echilibru între viața profesională și personală:

• Oferiți opțiuni de lucru flexibil sau muncă de la distanță, unde este posibil.
• Încurajați angajații să-și gestioneze echilibrul dintre viața profesională și personală și să-și stabilească limite clare.

Recunoașterea importanței sănătății mentale:

• Organizați sesiuni de formare scurte și interactive privind gestionarea stresului și îmbunătățirea sănătății mentale.
• Distribuiți materiale informative și resurse despre sănătatea mentală.

Programe de wellness și activități recreative:

• Organizați activități recreative și evenimente de echipă pentru a reduce tensiunile și a crea un mediu mai prietenos.
• Implementați programe de wellness, precum sesiuni de yoga sau mindfulness, pentru a sprijini bunăstarea mentală.

Sistem de suport intern:

• Înființați un sistem de mentorat sau coaching pentru angajați, oferindu-le sprijin în gestionarea provocărilor profesionale.
• Dezvoltați programe de consiliere și oferiți acces la resurse externe pentru sprijin psihologic.
• Dezvoltați programe de formare pentru angajați și management, pentru a îmbunătăți conștientizarea și abilitățile de gestionare a stresului.

Evaluare periodică a riscurilor psihosociale:

• Realizați sondaje de climat organizațional pentru a identifica potențialele surse de stres și nemulțumire în rândul angajaților.
• Implicați angajații în procesul de evaluare a riscurilor și în dezvoltarea soluțiilor. 
• Implementați proceduri formale pentru identificarea și gestionarea presiunii de timp, volumului excesiv de muncă și a conflictelor în cadrul organizației.

Promovarea culturii organizaționale pozitive:

• Încurajați și recunoașteți realizările angajaților pentru a spori satisfacția și implicarea.
• Promovați valori organizaționale care să susțină colaborarea și respectul în cadrul echipei.

Politici și proceduri clare pentru sănătatea mentală:

• Integrați politicile privind sănătatea mentală în documentele oficiale ale companiei și asigurați-vă că acestea sunt accesibile tuturor angajaților.
• Implementați protocoale pentru gestionarea concediilor medicale și reintegrarea angajaților după perioade de absență legate de sănătatea mentală.

Resurse online și platforme de suport:

• Furnizați acces la resurse online despre sănătatea mentală și instrumente de autoevaluare.
• Explorați parteneriate cu platforme de asistență psihologică online pentru a oferi suport continuu.

Prin investiția în sănătatea mentală a angajaților și dezvoltarea unei culturi organizaționale pozitive, companiile pot evita nu doar costurile financiare semnificative, ci și prăbușirea lentă a echipei și a brandului. Sănătatea mentală la locul de muncă nu ar trebui privită doar ca o responsabilitate legală, ci și o investiție esențială în succesul pe termen lung al organizației.

Ce prevede legea?

Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă (care transpune Directiva Cadru 89/391/CEE) stabilește cadrul general de abordare a protecției sănătății și asigurării securității angajaților, prevenirii riscurilor profesionale, eliminării factorilor de risc și accidentare. Deși legea impune companiilor să indexeze și să gestioneze riscurile psihosociale, din păcate, în majoritatea cazurilor, acest lucru nu se întâmplă. 

Stresul profesional nu are, deci, momentan nicio reglementare în rândul prevederilor ce țin de sănătatea și securitatea în muncă (SSM), dar regăsim o scurtă referire la acesta într-o lege care face din stres o formă de hărțuire morală la locul de muncă, respectiv Legea 167/2020.

Conștientizarea și identificarea riscurilor psihosociale este cheia.

Într-o epocă în care locul de muncă evoluează rapid, nu putem ignora impactul psihologic al acestor schimbări. De aceea, este esențial pentru angajatori să identifice riscurile psihosociale și să recunoască că stresul și presiunea la locul de muncă nu sunt doar provocări individuale, ci reprezintă, în același timp, riscuri semnificative pentru sănătatea organizațională și productivitatea națională. 

Schimbarea de paradigmă a SSM-ului înseamnă, printre altele, ca angajatorii din România să acorde aceleași eforturi și resurse gestionării sănătății mentale precum fac pentru aspectele tehnice și fizice ale locului de muncă. Este timpul să ne uităm dincolo de hârtii și proceduri și să investim în capitalul uman, cel care formează temelia oricărei organizații de succes.