Folosirea AI în gestionarea lucrătorilor: implicarea oamenilor în prevenirea riscurilor de SSM, esențială pentru a preveni alte riscuri, inclusiv în materie de prelucrări excesive de date

O companie minieră, lider tehnologic în industria suedeză, operând în mai multe țări nordice, a decis să utilizeze sisteme AI pentru monitorizarea siguranței și operarea vehiculelor semi-autonome, scopul principal fiind unul de SSM. 

Concret, compania a dezvoltat, în urma unui incident din 2013, un sistem de monitorizare a siguranței ce permitea localizarea în timp real a lucrătorilor prin GPS -- mai exact, localizarea lucrătorilor era legată de identificatori anonimi, iar numele real putea fi dezvăluit doar în situații de urgență. Sistemul a fost implementat pe principiul anonimizării datelor în ideea ca accesul la date să fie restricționat pentru a preveni utilizările abuzive.

Cât despre vehiculele semi-autonome, acestea au scopul de a reduce expunerea lucrătorilor la medii periculoase și cresc eficiența operațională, permițând lucrătorilor să opereze simultan mai multe mașini.

Una dintre problemele majore ale unor astfel de sisteme, deși deosebit de utile pe partea de prevenție SSM, este cea a potențialului de supraveghere excesivă și utilizării abuzive a datelor personale colectate. Tehnologia GPS permitea localizarea în timp real a lucrătorilor în subteran, ceea ce putea fi interpretat ca o formă de control constant asupra angajaților, generând preocupări legate de confidențialitate, autonomie și stres psihologic, scrie AESSM în raportul publicat în 2024. 

Exista riscul ca datele GPS să fie folosite nu doar pentru siguranță, ci și pentru a urmări productivitatea angajaților, de exemplu, verificând frecvența pauzelor sau timpul petrecut într-un anumit loc. Fără măsuri suplimentare, identificarea lucrătorilor individuali prin datele GPS ar fi fost posibilă, încălcând dreptul la confidențialitate. Iar dacă datele nu erau protejate corespunzător, ele ar fi putut fi accesate și utilizate în moduri care să nu respecte drepturile lucrătorilor, cum ar fi penalizări bazate pe localizarea lor.

Implementarea tehnologiilor a fost însă rezultatul unor procese de consultare formală și informală între conducere și reprezentanții sindicali. Având un cadru legislativ solid, unde GDPR era element central, negocierile au plecat de la câteva aspecte esențiale: de exemplu, discuțiile dintre angajator și sindicate au adus pentru lucrători garanția că introducerea sistemului de monitorizare se făcea numai cu anonimizarea datelor și numai cu utilizarea lor strict pentru siguranța angajaților. Doar supervizorii desemnați aveau permisiunea de a accesa datele și doar în cazuri excepționale, cum spuneam.

Colaborarea dintre angajator și sindicate a dus la prevenirea riscurilor psihosociale, precum stresul cauzat de supravegherea constantă. De asemenea, implementarea vehiculelor semi-autonome a redus semnificativ expunerea la accidente, evidențiind modul în care tehnologia poate sprijini sănătatea lucrătorilor, scrie AESSM.