„Sunt oameni, nu roboți” ar putea fi sinteza acestui material, întrucât oamenii au nevoi diferite, griji diferite și reacționează diferit în contexte similare, iar mediul în care își desfășoară activitatea pentru a-și asigura, sperăm noi, acoperirea tuturor nevoilor, de la cele de bază și până la cele de dezvoltare profesională, influențează comportamentul lor și atunci când se deplasează către și dinspre locul de muncă sau în interes de serviciu. Discutăm azi despre accidentele de traseu și cele accidentele de muncă de circulație, precum și despre ce putem face ca să încercăm, ca angajatori, să ne aducem aportul la scăderea numărului de astfel de accidente. Pentru că, deși nu putem să influențăm cum conduc alții, putem influența nivelul de stres și oboseală care se resfrânge asupra propriilor angajați și nu numai.
Salariatului îi revine obligația de a respecta măsurile de sănătate și securitate în muncă (SSM) din unitatea în care lucrează. Atunci când angajatorul își îndeplinește obligațiile conform legii și le furnizează angajaților echipamentele individuale de protecție, le explică necesitatea lor și riscurile în cazul nefolosirii echipamentelor, refuzul angajatului de a purta echipamentul este în mod cert o conduită care poate atrage răspunderea sa disciplinară. Citește articolul
Accidente precum alunecările și împiedicările pot părea minore la prima vedere, dar în realitate, acestea se numără printre cele mai frecvente cauze ale accidentelor de muncă, arată ITM Caraș-Severin. Aceste accidente pot avea loc în orice domeniu de activitate, indiferent de profesie, vârstă, sex sau stare de sănătate și pot duce la consecințe grave, cum ar fi fracturi sau comoții cerebrale. Este esențial ca și angajații să fie conștienți de responsabilitatea care le revine pentru a preveni atare accidente. Citește articolul
Despre relevanța semnificativă a barierei lingvistice atunci când avem un raport de muncă cu un lucrător străin am mai discutat recent. Această barieră, departe de a reprezenta un obstacol de netrecut când e vorba de colaborarea cu lucrători străini, reprezintă de fapt un motiv pentru ca angajatorul să cântărească mai bine riscurile când vine vorba de sănătatea și securitatea la locul de muncă. Fiecare lucrător trebuie să fie informat cu privire la riscurile specifice postului, să înțeleagă ce presupune munca sa și doar în cunoștință de cauză să semneze contractul de muncă. Citește articolul
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) vine cu un nou instrument online interactiv de evaluare a riscurilor, de data asta pentru munca la distanță, care poate ajuta atât angajatorii, cât și telesalariații să creeze spații de lucru mai sigure și mai sănătoase la domiciliu. Instrumentul OiRA pentru telemuncă poate fi utilizat în orice domeniu și oferă sfaturi legate de securitatea și sănătatea la locul de muncă, inclusiv riscurile psihosociale. Citește articolul
Protecţia sănătăţii lucrătorilor și eliminarea factorilor de risc sunt obligații importante ale angajatorilor. În unele domenii de activitate, majoritatea activității lucrătorilor se desfășoară în aer liber, ceea ce pe timpul verii înseamnă expunere prelungită la soare și temperaturi ridicate sau extrem de ridicate. În atare condiții, echipamentele de protecție sunt adaptate să acopere și riscurile implicate de radiațiile UV. Interesant e că sfera echipamentului individual intră și crema de protecție solară, de pildă. Citește articolul
Angajatorilor le revine obligația de a furniza lucrătorilor, atunci când e cazul, echipamente individuale de protecție (EIP), ca parte a ansamblului de obligații pe zona de sănătate și securitate în muncă (SSM), iar costurile acestor echipamente sunt suportate integral de firme, care trebuie să se asigure că acestea sunt în permanență „actualizate” riscurilor și că-și mențin cerințele de protecție. Neîndeplinirea acestei obligații e adesea amendată de inspectorii de muncă, iar sancțiunile sunt destul de mari. Citește articolul
Când trimite un salariat să lucreze în străinătate, angajatorul trebuie să stabilească clar dacă este vorba de delegarea sau detașarea angajatului. De ce? Pentru că în cazul detașării, angajatorul are posibilitatea, și îi este recomandat, să încheie cu entitatea la care își trimite salariatul un acord prin transferul responsabilităților privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM). O implicație directă a acestui acord este că, în cazul unui accident de muncă, răspunderea judiciară nu "pică" pe administratorul firmei din România. Citește articolul
În ipoteza în care detașează sau trimit în delegație angajați în străinătate sau au situații de telesalariați care nu se mai află pe teritoriul României, indiferent că au fost de acord cu această mutare sau află întâmplător de ea, angajatori au, din perspectiva securității și sănătății în muncă (SSM), obligația de a declara orice eveniment de muncă și de a-l cerceta. După cum a subliniat Daniel Milicescu, managing partner Eurofin Consult, nu amenzile pe care le poate aplica Inspecția Muncii în cazul accidentelor de muncă sunt cele grave, ci consecințele care pot deriva dintr-un accident de muncă necercetat. Citește articolul
Poate că acum se mai vorbește destul de puțin, în România, de infectarea cu COVID-19, cu atât mai puțin despre efectele pe termen mediu și lung cu care au rămas unii dintre pacienți, mulți lucrători activi, în urma infecției cu coronavirus. Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) ridică însă un semnal important asupra lucrătorilor cu „Covid pe termen lung”, ale căror capacități de muncă au fost sau sunt încă afectate de infectarea cu COVID-19, la luni după. Firmele ar trebui să includă în discuțiile privind sănătatea salariaților și simptomele ulterioare ale infectării, care de cele mai multe ori includ oboseală cronică și capacitate redusă de concentrare. Citește articolul