ACCES PREMIUM

Cum știm dacă trebuie sau nu să suportăm costul ochelarilor pentru angajați

Angajatorul are obligații de prevenție și trebuie să identifice riscurile ce țin de sănătatea și securitatea în muncă și să ia măsuri corespunzătoare pentru a reduce aceste riscuri. Acesta este contextul în care putem discuta de obligația eventuală de a suporta costul ochelarilor pentru angajați. În primul rând, trebuie să existe examinări regulate, unde să se constate eventualele probleme de vedere, iar dacă medicii oftalmologi recomandă angajaților, la controale, portul ochelarilor, atunci știm sigur că angajatorul are obligația să suporte toate aceste costuri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Obligația angajatorilor de a suporta prețul ochelarilor pentru cei care lucrează în fața ecranului - ce tratament fiscal trebuie aplicat

Obligația angajatorilor de a suporta prețul ochelarilor ce servesc la prevenirea sau corecția problemelor oftalmologice în cazul celor ce lucrează preponderent în fața ecranelor se traduce printr-o cheltuială pe care angajatorii o pot deduce din impozit și care este neimpozabilă în sensul impozitului pe salarii. Dacă până acum existau reticențe în cazul temeiului de justificare a acestor cheltuieli, acum nu ar mai trebui să existe. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Analiză În 2022, munca la negru a înregistrat în București valori alarmante. Partea bună: niciun deces la locul de muncă sau în legătură cu serviciul nu a fost înregistrat

Deși vorbim de capitala țării și de o concentrare uriașă de forță de muncă, datele inspectorilor arată în București o situație deloc îmbucurătoare a muncii nedeclarate - o medie de 5,5 persoane în fiecare zi lucrătoare au fost identificate prestând muncă nedeclarată. Asta în contextul în care vorbim de angajați controlați în mod efectiv de inspectori, ceea ce înseamnă că, în realitate, fenomenul are o amploare mult mai mare.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Șase lucruri pe care trebuie să le știi despre teambuilding-uri din perspectiva fiscală și de muncă

Dacă pentru angajați, teambuilding înseamnă, în general, o experiență plăcută, pentru departamentele ce se ocupă de contabilitate și de resurse umane teambuilding înseamnă un pic de bătaie de cap. Când și cum se pot deduce unele cheltuieli? Le impunem sau nu le impunem anajaților să vină? Avem nevoie de un întreg cadru de „reglementare internă” a acestor evenimente sau plecăm doar într-un soi de mini-concediu pe banii angajatorului? Câte documente trebuie să facem dacă un angajat are un accident și cum putem face să scăpăm de responsabilitate în anumite situații? Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Recomandarea CE legată de includerea COVID-19 în lista europeană a bolilor profesionale, oficializată. Totuși, statele UE nu au obligația să o recunoască

În luna mai a acestui an, Comitetul Consultativ de sănătate și securitate în muncă al Uniunii Europene (UE) recomanda ca lista europeană a bolilor profesionale să fie completată pentru a include și COVID-19 pentru sectorul sanitar și cel al asistenței medicale la domiciliu. Recent, această recomandare a fost oficializată prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE (JOUE), însă nu implică pentru statele membre o obligație privind includerea COVID-19 în listele naționale a bolilor profesionale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Delegarea vs. detașarea salariaților în străinătate: În sarcina cui cade răspunderea legală în cazul unui accident de muncă?

Când trimite un salariat să lucreze în străinătate, angajatorul trebuie să stabilească clar dacă este vorba de delegarea sau detașarea angajatului. De ce? Pentru că în cazul detașării, angajatorul are posibilitatea, și îi este recomandat, să încheie cu entitatea la care își trimite salariatul un acord prin transferul responsabilităților privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM). O implicație directă a acestui acord este că, în cazul unui accident de muncă, răspunderea judiciară nu "pică" pe administratorul firmei din România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telesalariații care lucrează din afara țării: Consecințe SSM și obligațiile angajatorului în cazul accidentelor de muncă

În ipoteza în care detașează sau trimit în delegație angajați în străinătate sau au situații de telesalariați care nu se mai află pe teritoriul României, indiferent că au fost de acord cu această mutare sau află întâmplător de ea, angajatori au, din perspectiva securității și sănătății în muncă (SSM), obligația de a declara orice eveniment de muncă și de a-l cerceta. După cum a subliniat Daniel Milicescu, managing partner Eurofin Consult, nu amenzile pe care le poate aplica Inspecția Muncii în cazul accidentelor de muncă sunt cele grave, ci consecințele care pot deriva dintr-un accident de muncă necercetat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Chiar și când un lucrător se rănește în timpul pauzei de masă sau la baie, angajatorului îi revin aceleași obligații ca în cazul unui accident de muncă

În categoria accidentelor de muncă, așa cum sunt definite de Legea SSM, intră și unele evenimente care nu se produc ca urmare a prestării efective de activitate: cum ar fi deplasarea înspre ieșirea din unitate, accidente petrecute în timpul pauzelor de masă sau când lucrătorii se află la baie. Și în aceste situații, angajatorii trebuie să cerceteze accidentele și să le comunice mai departe, în funcție de efectele lor, inspectorilor teritoriali de muncă, asigurătorului sau chiar poliției. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Controale ITM: Ce verificări la angajatori au autoritățile în plan în ultimul trimestru din 2022

În ultimele trei luni din acest an, personalul de control al inspectoratelor teritoriale de muncă (ITM) are în plan mai multe tipuri de verificări la angajatori, acestea fiind împărțite între domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) și între domeniul relațiilor de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Anul acesta ar trebui să avem în dezbatere o reglementare a stresului profesional și cerințele de SSM pentru prevenirea acestuia

Stresul profesional nu are momentan nicio reglementare în rândul prevederilor ce țin de sănătatea și securitatea în muncă (SSM), dar regăsim o scurtă referire la acesta într-o lege care face din stres o formă de hărțuire morală la locul de muncă. Nici burnout-ul (epuizarea prin muncă) nu și-a făcut încă loc în reglementările de la noi, deși a fost inclus pe lista bolilor la nivel mondial încă din 2019. Anul acesta, Inspecția Muncii își propune însă aducerea unui proiect normativ care să reglementeze stresul profesional. Citește articolul