Telemunca impusă ca măsură de a preveni îmbolnăvirile din timpul pandemiei de COVID-19 a dus la o îmbunătățire a productivității angajaților, dar și la o creștere a burnout-ului, respectiv a epuizării prin muncă a salariaților. Iar acest lucru este important pentru angajatori pentru că, din ianuarie 2022, epuizarea prin muncă va fi introdusă în clasificarea internațională a bolilor și astfel va fi un diagnostic medical pe baza căruia un salariat ar putea beneficia de concediu medical. Mai mult, orice boală apărută în contextul profesional trebuie prevenită de angajator, ținând cont de obligațiile legate de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) pe care acesta le are. Citește articolul
Măsurile de securitate și sănătate în muncă (SSM) au fost modificate și actualizate recent, printr-un ordin comun al Ministerului Sănătății (MS) și al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), schimbări printre care se numără și obligativitatea purtării măștii la birou, indiferent de numărul de vaccinați, precum și efectuarea triajului epidemiologic la locul de muncă. Controalele efectuate de inspectorii teritoriali de muncă (ITM) de la oficializarea respectivului ordin indică faptul că au fost deja aplicate amenzi pentru nerespectarea acestor obligații. Citește articolul
Securitatea și sănătatea în muncă (SSM) nu vizează doar sănătatea fizică a salariaților, cum probabil o văd cei mai mulți angajatori, ci ține cont și de sănătatea lor mintală. Agenția Europeană pentru SSM atrage atenția că, deși telemunca a permis afacerilor să funcționeze în parametrii oarecum normali în ultimul an și jumătate, pandemia de COVID-19 a expus salariații, pe lângă riscurilor de afecțiuni musculoscheletice, și la probleme legate de sănătate psihică. Citește articolul
Puțin peste 2.000 de persoane au suferit accidente de muncă în primele șase luni ale acestui an, dintre care 41 au fost mortale, cele mai multe dintre accidente apărând în rândul salariaților cu o vechime de până în cinci ani, potrivit unei statistici publicate recent de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Deși cifrele sunt în scădere față de 2020, angajatorii nu trebuie să uite de obligațiile pe care le au în materia securității și sănătății în muncă (SSM) și să instruiască periodic salariații pentru a preveni apariția accidentelor de muncă. Citește articolul
Un angajat ce prezintă simptome de infectare cu COVID-19 trebuie izolat de ceilalți colegi și trimis acasă ori la medic, în funcție de starea sa. Dacă un salariat potențial infectat a venit recent la muncă, atunci spațiile în care acesta a petrecut mai mult timp ar trebui temporar închise. În materie, regulile nu s-au schimbat esențialmente de anul trecut, de când au fost adoptate, însă între timp au apărut și vaccinurile, unii salariați s-au vaccinat, însă infectarea cu COVID-19, arată datele actuale, poate să se întâmple și în cazul celor vaccinați - or, trebuie văzut cum se procedează în cazul salariaților vaccinați față de care există suspiciunea că ar avea COVID-19. Citește articolul
Legea ce privește securitatea și sănătatea salariaților nu face referire doar la obligația angajatorilor de a-și ține lucrătorii în siguranță și departe de pericole, ci și să îi protejeze de afecțiunile ce pot fi provocate de munca în sine, cum ar fi cele musculoscheletice. Citește articolul
Condițiile de muncă proaste pe perioade lungi de timp sunt responsabile adesea pentru afecțiuni medicale serioase pe care le pot dezvolta salariații. Angajatorilor le revin, potrivit legii, numeroase obligații în sfera sănătății și securității în muncă (SSM) și asta presupune și analiza riscurilor de SSM pe care le prezintă locurile de muncă pe care le oferă. În această analiză ar trebui să se regăsească obligatoriu aspectele ce țin de poziția corpului lucrătorului, întrucât șezutul prelungit sau statul în picioare zi de zi, pe perioade lungi de timp pot să conducă la afecțiuni musculoscheletice și nu numai. Iar angajații pot da angajatorul în judecată pentru condițiile proaste de muncă. Citește articolul
Conform Legii nr. 319/2006 și a normelor sale de aplicare, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, înregistrarea și raportarea accidentelor de muncă și analiza accidentelor în vederea determinării acțiunilor preventive/corective sunt obligatorii pentru toate locațiile și departamentele ce desfășoară orice tip de activitate. Iată cum trebuie să procedeze un angajator care se confruntă cu un accident de muncă, potrivit legislației din domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Citește articolul
Angajatorului îi revin obligații privind prevenirea accidentelor de muncă în orice situație. Faptul că un angajat se afla la locul de muncă în afara orelor de lucru sau că lucra peste program din proprie inițiativă ori că victima era un terț față de companie nu-l exonerează pe angajator de obligațiile sale din sfera sănătății și securității în muncă (SSM). Citește articolul
Având în vedere recentele accidente de muncă cu largă acoperire în mass media, angajatorii din domeniul construcțiilor ar trebui să se aștepte la o intensificare a controalelor desfășurate de inspectorarele teritoriale de muncă (ITM-uri). De fapt, așa cum subliniază autoritățile, acestea oricum și-au propus să verifice mai des șantierele în 2021. Citește articolul