Încă de la începutul anului, merită să fixăm câteva noutăți relevante în domeniul telemuncii: una ce ține de formalismul negocierii cu privire la desfășurarea activităților de către angajat în afara biroului și alta ce ține de regimul cheltuielilor acoperite de angajator. Pe lângă acestea, ne reamintim câteva puncte în discuția despre ce reprezintă și ce nu reprezintă telemunca. Citește articolul
Lipsa corelării între modificările aduse Codului muncii (prin Legea 283/2022) și prevederile Legii telemuncii face ca în contracte de telemuncă să fie regăsite mai multe prevederi decât în cele în care nu se prestează muncă sub acest regim, iar acest lucru să fie perfect legal. Citește articolul
Codul administrativ va primi o serie de adăugiri, din 11 noiembrie, prin care va fi introdusă telemunca și pentru funcționarii publici. Deși poate părea că și funcționarilor publici li se vor acorda drepturi similare cu cele ai salariaților din mediul privat, există o serie de diferențe. Citește articolul
Să ne imaginăm o situație (ipotetică sau nu) în care un salariat care s-a aflat în telemuncă de la începutul semnării contractului individual de muncă (CIM) decide, la un moment dat, din diverse motive, să se mute din localitatea în care stătea și unde se afla la momentul semnării contractului. Când își schimbă domiciliul sau reședința, anunță și la departamentul de resurse umane, ocazie cu care și șefii ierarhici află despre mutare. Aceștia nu sunt mulțumiți de faptul că nu au fost anunțați despre acest fapt, decid să cheme echipa, din care face și salariatul, ocazional la birou și amenință chiar cu o concediere disciplinară, dacă cel din urmă lipsește de la birou. Este oare acest lucru posibil? Iată explicațiile unui specialist: Citește articolul
Angajatorii ar trebui să-și traseze de la bun început, în actele de telemuncă, aspectele ce țin de comunicările făcute angajaților - cum se vor face acestea, mai exact. De ce? Pentru a preîntâmpina situații în care comunicarea ar fi îngreunată ori telesalariații, chiar în mod răuvoitor, s-ar putea prevala de aspectul că sunt liberi „să se așeze” cu munca unde vor ei. Citește articolul
Dreptul la negociere individuală și colectivă este recunoscut și garantat de lege, iar angajatorii nu au dreptul să refuze negocierile cu angajații sau reprezentanții acestora. Cu toate acestea, negocierile pot să nu ducă la nimic sau, mai bine spus, pot să nu-i aducă salariatului care le-a inițiat cele pe care le-a cerut. Cea mai bună soluție pentru situațiile în care angajații vor să continue să lucreze de acasă, chiar și când angajatorul nu se opune totalmente ideii, este o negociere pe toate aspectele ce țin de telemuncă. Citește articolul
Terminarea stării de alertă a însemnat pentru mulți reconsiderarea muncii de acasă și revenirea la birou. Pentru cei care au adoptat cu brațele deschise acest mod de lucru, continuarea în telemuncă acolo unde firma nu mai dorește acest lucru poate fi motiv de disensiune. Să ne imaginăm un angajator care insistă ca angajații să se întoarcă la birou și un angajat care, în ultimii doi ani, a lucrat numai de acasă și vrea să continue să lucreze de acasă: poate să fie sancționat? Citește articolul
Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Dacă, angajatorul ar avea o nevoie temporară de a trimite unii angajați acasă, lipsa acestui acord (formalizat) nu îi permite să o facă. De pildă, în cazul în care la locul de muncă ar apărea unul sau două cazuri de COVID-19 și firma ar decide să trimită acasă o săptămână toți salariații, din motive medicale. Citește articolul
Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depind de starea de alertă. Facilitățile fiscale nu au fost gândite cu un termen de aplicare, iar suportarea cheltuielilor generate de telemuncă rezultă oricum din însăși Legea telemuncii. Citește articolul
În cazul telesalariaților care sunt din altă localitate și care trebuie să se deplaseze ocazional la sediul angajatorului, acesta din urmă poate și chiar ar trebui să deconteze cheltuielile de transport și, eventual, dacă e cazul, pe cele de cazare, dar să acorde acestora diurnă este extrem de riscant din perspectivă fiscală, deoarece sunt șanse mari ca organul fiscal să nu fie de acord cu o atare încadrare. Citește articolul