ACCES PREMIUM

O scurtă analiză privind elementele pe care orice contract de telemuncă trebuie să le conțină - partea II

Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. În continuarea unei discuții începute anterior, ne uităm azi la aspectele ce țin de securitate și sănătate la locul de muncă (SSM), ale cui sunt echipamentele utilizate, precum și la eventualele reguli și restricții privind utilizarea echipamentelor și rețelelor de internet, aspecte care, ideal, ar trebui specificate contractual. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O scurtă analiză privind elementele pe care orice contract de telemuncă trebuie să le conțină - partea I

Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. Ne uităm astăzi pe patru clauze ce trebuie să-și găsească locul în contractele de telemuncă și pe una care, deși nu mai e obligatorie prin lege, poate fi prevăzută (în avantajul cel puțin al uneia dintre părți). Citește articolul

ACCES PREMIUM

De unde pornesc situațiile conflictuale legate de telemuncă? Să vorbim, din nou, despre esența acesteia - partea a II-a

În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca în 2023: Zece repere importante pentru angajatori la început de an, precum și noutățile ce au intrat recent în vigoare

Încă de la începutul anului, merită să fixăm câteva noutăți relevante în domeniul telemuncii: una ce ține de formalismul negocierii cu privire la desfășurarea activităților de către angajat în afara biroului și alta ce ține de regimul cheltuielilor acoperite de angajator. Pe lângă acestea, ne reamintim câteva puncte în discuția despre ce reprezintă și ce nu reprezintă telemunca. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Contractele de telemuncă trebuie să includă toate elementele obligatorii din Codul muncii, în timp ce pentru CIM-urile "clasice" există trei excepții

Lipsa corelării între modificările aduse Codului muncii (prin Legea 283/2022) și prevederile Legii telemuncii face ca în contracte de telemuncă să fie regăsite mai multe prevederi decât în cele în care nu se prestează muncă sub acest regim, iar acest lucru să fie perfect legal. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Telemunca, permisă și în sistemul de stat, dar cu mai multe limitări decât în privat. Diferențe și asemănari în aplicare

Codul administrativ va primi o serie de adăugiri, din 11 noiembrie, prin care va fi introdusă telemunca și pentru funcționarii publici. Deși poate părea că și funcționarilor publici li se vor acorda drepturi similare cu cele ai salariaților din mediul privat, există o serie de diferențe. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O cercetare disciplinară poate fi demarată pe motivul că telesalariatul s-a mutat din localitatea în care se afla când s-a angajat?

Să ne imaginăm o situație (ipotetică sau nu) în care un salariat care s-a aflat în telemuncă de la începutul semnării contractului individual de muncă (CIM) decide, la un moment dat, din diverse motive, să se mute din localitatea în care stătea și unde se afla la momentul semnării contractului. Când își schimbă domiciliul sau reședința, anunță și la departamentul de resurse umane, ocazie cu care și șefii ierarhici află despre mutare. Aceștia nu sunt mulțumiți de faptul că nu au fost anunțați despre acest fapt, decid să cheme echipa, din care face și salariatul, ocazional la birou și amenință chiar cu o concediere disciplinară, dacă cel din urmă lipsește de la birou. Este oare acest lucru posibil? Iată explicațiile unui specialist: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Comunicările cu telesalariații: Ce ar trebui să cuprinzi în actele de telemuncă pentru a te scuti de unele probleme în viitor

Angajatorii ar trebui să-și traseze de la bun început, în actele de telemuncă, aspectele ce țin de comunicările făcute angajaților - cum se vor face acestea, mai exact. De ce? Pentru a preîntâmpina situații în care comunicarea ar fi îngreunată ori telesalariații, chiar în mod răuvoitor, s-ar putea prevala de aspectul că sunt liberi „să se așeze” cu munca unde vor ei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariații au dreptul să ceară negocieri pentru telemunca pe perioadă nedeterminată, dar voința unei părți nu poate fi impusă celeilalte

Dreptul la negociere individuală și colectivă este recunoscut și garantat de lege, iar angajatorii nu au dreptul să refuze negocierile cu angajații sau reprezentanții acestora. Cu toate acestea, negocierile pot să nu ducă la nimic sau, mai bine spus, pot să nu-i aducă salariatului care le-a inițiat cele pe care le-a cerut. Cea mai bună soluție pentru situațiile în care angajații vor să continue să lucreze de acasă, chiar și când angajatorul nu se opune totalmente ideii, este o negociere pe toate aspectele ce țin de telemuncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajații nu au un „drept la telemuncă”

Terminarea stării de alertă a însemnat pentru mulți reconsiderarea muncii de acasă și revenirea la birou. Pentru cei care au adoptat cu brațele deschise acest mod de lucru, continuarea în telemuncă acolo unde firma nu mai dorește acest lucru poate fi motiv de disensiune. Să ne imaginăm un angajator care insistă ca angajații să se întoarcă la birou și un angajat care, în ultimii doi ani, a lucrat numai de acasă și vrea să continue să lucreze de acasă: poate să fie sancționat? Citește articolul