ACCES GRATUIT
Telemunca, o formă de organizare a muncii care părea mai degrabă o excepție sau un beneficiu punctual înainte de 2020, a devenit în ultimii ani o componentă tot mai vizibilă a peisajului profesional, accelerată fiind de transformările digitale și de contexte sociale neașteptate. Această modalitate de lucru, reglementată în România prin Legea nr. 81/2018, dar și influențată de cadrul european, aduce cu sine atât oportunități considerabile, cât și o serie de aspecte ce necesită o atenție sporită din partea lucrătorilor și a angajatorilor deopotrivă. Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul
ACCES PREMIUM
Telemunca este încadrarea pe care angajatorii trebuie să o dea în contractul de muncă cu salariatul atunci când sunt incidente două condiții: una ce ține de obiectul de activitate al angajatului și alta ce ține de locul prestării muncii. Simpla specificare că angajatul lucrează de acasă sau de unde vrea el nu e suficientă pentru a bifa condițiile legale, dacă, într-adevăr, angajatul chiar lucrează în regim de telemuncă. Deși, așa cum puncta un specialist, la un moment dat, într-un webinar organizat de avocatnet.ro, e dificil să le explicăm străinilor că „work from home” nu este un concept chiar atât de flexibil în România precum este în alte state, rigorile legii, așa cum se prezintă la acest moment, ne impun să facem încadrările corecte.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Telesalariatul poate avea dreptul să lucreze de unde dorește - libertate deplină sau ușor restrânsă de prestare a activității sale, dacă părțile, totuși, au prevăzut ceva în actul de telemuncă. Ca orice alt salariat, inclusiv telesalariatul ar putea să se deplaseze în interes de serviciu. Doar că în cazul telesalariaților, ar trebui tratate cu prudență, în special din cauza consecințelor fiscale, un anumit tip de deplasări.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Lipsa corelării între modificările aduse Codului muncii (prin Legea 283/2022) și prevederile Legii telemuncii face ca în contracte de telemuncă să fie regăsite mai multe prevederi decât în cele în care nu se prestează muncă sub acest regim, iar acest lucru să fie perfect legal.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În prezent, există situații în care unii angajatorii au decis să renunțe la sediile lor fixe, unde plăteau o chirie deloc neglijabilă, pentru a trece salariații în telemuncă, acolo activitatea firmei le permitea acest lucru. Deși decizia de a renunța la sediu poate avea un impact financiar favorabil (din conturile firmei nu se mai achită chiria și cheltuielile aferente unui birou), faptul că angajatorul decide să nu acorde niciun ajutor în plus salariaților săi pentru cheltuielile generate de telemuncă este discutabil.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajările noi, unde părțile convin pentru munca de oriunde a angajatului, reflectă în prezent modul în care angajatorii înțeleg să-și organizeze activitatea, iar nu expresia soluției la necesitatea de a distanța oamenii, așa cum s-a întâmplat până acum. Ultimii doi ani și ceva i-au învățat pe angajatorii care și-au trecut angajații în munca la domiciliu mai multe despre ce ar trebui sau nu prevăzut în contractele de telemuncă, decât ceea ce reiese, la prima vedere, din Legea telemuncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Și dacă firmele nu-și stabiliseră deja la nivel contractual aplicarea telemuncii pe termen nedeterminat sau, în orice caz, nu determinat de existența stării de alertă, atunci continuarea în telemuncă reclamă obligatoriu fixarea acesteia la nivel contractual, cu acordul părților. Cum
banii acordați pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă și care, pe legea fiscală, beneficiază de un tratament preferențial în cuantum de până la 400 de lei pe lună
nu sunt legați de starea de alertă, ei putându-se acorda în continuare, firmele care nu au actele făcute, dar au în continuare angajați ce lucrează de acasă, vor avea o dificultate în a demonstra de ce acordă acei bani.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși locul de unde lucrează în telemuncă nu mai trebuie menționat din primăvara acestui an, asta nu înseamnă că salariații pot pleca în altă țară și să lucreze în aceleași condiții ca și cum ar fi făcut-o de acasă, de exemplu, fără a anunța angajatorul. Pentru a nu se expune riscurilor care apar o dată cu ocazia prezenței unui salariat de-al său pe teritoriul altei țări, angajatorul poate decide limitarea dreptului de a lucra în telemuncă pe teritoriul României.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Telemunca poate însemna că avem angajați care lucrează la câteva sute de kilometri distanță de sediul firmei, în țară. Dacă vrem ca, o dată pe lună sau la altă perioadă de timp, telesalariatul să vină la birou pentru a îndeplini anumite sarcini de muncă, ce facem cu cheltuielile de transport? Firma care suportă aceste cheltuieli cum le încadrează? E cazul să includem în contract o clauză specială, dacă e ceva ce se va întâmpla cu periodicitate? Răspunsul la aceste întrebări, în articolul de azi.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
