ACCES PREMIUM
Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Și dacă firmele nu-și stabiliseră deja la nivel contractual aplicarea telemuncii pe termen nedeterminat sau, în orice caz, nu determinat de existența stării de alertă, atunci continuarea în telemuncă reclamă obligatoriu fixarea acesteia la nivel contractual, cu acordul părților. Cum
banii acordați pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă și care, pe legea fiscală, beneficiază de un tratament preferențial în cuantum de până la 400 de lei pe lună
nu sunt legați de starea de alertă, ei putându-se acorda în continuare, firmele care nu au actele făcute, dar au în continuare angajați ce lucrează de acasă, vor avea o dificultate în a demonstra de ce acordă acei bani.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși locul de unde lucrează în telemuncă nu mai trebuie menționat din primăvara acestui an, asta nu înseamnă că salariații pot pleca în altă țară și să lucreze în aceleași condiții ca și cum ar fi făcut-o de acasă, de exemplu, fără a anunța angajatorul. Pentru a nu se expune riscurilor care apar o dată cu ocazia prezenței unui salariat de-al său pe teritoriul altei țări, angajatorul poate decide limitarea dreptului de a lucra în telemuncă pe teritoriul României.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Telemunca poate însemna că avem angajați care lucrează la câteva sute de kilometri distanță de sediul firmei, în țară. Dacă vrem ca, o dată pe lună sau la altă perioadă de timp, telesalariatul să vină la birou pentru a îndeplini anumite sarcini de muncă, ce facem cu cheltuielile de transport? Firma care suportă aceste cheltuieli cum le încadrează? E cazul să includem în contract o clauză specială, dacă e ceva ce se va întâmpla cu periodicitate? Răspunsul la aceste întrebări, în articolul de azi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Programul „când acasă, când la birou” presupune, de fapt, o trecere pentru cei care au folosit numai telemunca în contextul pandemiei și care acum doresc o tranziție care să-i ajute să-și reia complet munca de la birou sau să vadă dacă telemunca se pretează pe termen mai lung. Oricum ar fi, sunt câteva certitudini pe care le avem la acest moment despre acest mod de a organiza programul de muncă, dar și destule întrebări care, momentan, nu-și au un răspuns - iar toate țin, esențialmente, de regimul telemuncii, de fapt.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Menționarea în contractul de muncă sau actul adițional al acestuia a adresei/adreselor de la care se prestează activitatea în telemuncă nu mai este necesară încă din primăvara acestui an, însă, dacă există justificare și telesalariatul este de acord, un angajator poate impune o anumită locație, dar nu sediul firmei, pentru telemuncă. Această situație ar putea fi necesară când salariatul are acces sau lucrează cu informații sensibile pentru companie.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Păstrarea pontajului pentru salariații care lucrează și în telemuncă și de la birou/sediu, alternativ sau în funcție de alte considerente, este esențial atunci când angajatorul acordă cei maximum 400 de lei pe lună pentru cheltuielile generate de telemuncă. De ce? Pentru că această sumă se acordă în funcție de numărul de zile muncite în afara biroului, iar angajatorii care nu țin pontajul și, astfel, nu pot oferi o statistică a orelor de telemuncă, în cazul unui control al Fiscului, riscă să piardă fix avantajul pe care aceste sume le pot oferi, respectiv exceptarea de la impozitul pe venit a acestor sume acordate salariaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ce se întâmplă dacă
un angajat în telemuncă nu și-a putut desfășura activitatea câteva ore din programul zilnic, din motive obiective, cum ar fi o pană de curent sau dacă a rămas fără internet din vina furnizorului de servicii? Poate acesta să ponteze orele normal, fiindcă el s-a aflat totuși la dispoziția angajatorului? Sau este obligat să le recupereze când revine energia electrică sau conexiunea la internet?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În condițiile relaxării restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, tot mai mulți angajatori iau în calcul revenirea la birou, încercând totodată să păstreze, chiar și parțial, posibilitatea ca salariații să își desfășoare activitatea în continuare și în regim de telemuncă. Însă, în contextul unui astfel de program hibrid, în ce măsură este posibilă alternarea prezenței la birou cu telemunca sau munca la domiciliu? Există, potrivit specialiștilor, doar varianta în care se poate opta pentru un program hibrid de telemuncă și muncă de la birou.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Revenirea la birou, din telemuncă, presupune modificarea tipului de contract individual de muncă (CIM), printr-un act adițional semnat atât de angajator, cât și de salariat, fără de care angajații nu pot fi obligați să muncească exclusiv de la sediul firmei, spun specialiștii. O altă variantă ar putea fi emiterea, de către angajator, a unei decizii obligatorii față de întreg colectivul, însă comunicarea eficientă între părți rămâne, în continuare, cea mai bună soluție în cadrul raporturilor de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În telemuncă, locațiile de unde lucrează telesalariații fac parte din categoria datelor cu caracter personal, astfel încât, în lumina modificărilor legislative de la începutul lunii curente, angajatorii pot cere aceste informații în continuare doar în baza unei justificări a interesului de prelucrare a unor asemenea date, interes ce trebuie să se dovedească a fi mult mai mare decât interesul telesalariatului de a-și păstra confidențialitatea datelor, a subliniat un specialist în dreptul muncii la conferința de HR organizată recent de avocatnet.ro. În acest sens, pe lângă instruirea de securitate și sănătate în muncă (SSM) pe care angajatorul trebuie să o facă, acesta trebuie să demareze și o analiză foarte clară în acest sens, pentru a stabili justificarea exactă a unui demers de acest fel. Astfel, ar fi posibil ca angajatorul să convină cu telesalariații ca aceștia să-și declare totuși locațiile exacte de unde lucrează.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
Dan Nastase 
R&R Partners 
Anca Cernat 
