Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. În continuarea unei discuții începute anterior, ne uităm azi la aspectele ce țin de securitate și sănătate la locul de muncă (SSM), ale cui sunt echipamentele utilizate, precum și la eventualele reguli și restricții privind utilizarea echipamentelor și rețelelor de internet, aspecte care, ideal, ar trebui specificate contractual. Citește articolul
Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. Ne uităm astăzi pe patru clauze ce trebuie să-și găsească locul în contractele de telemuncă și pe una care, deși nu mai e obligatorie prin lege, poate fi prevăzută (în avantajul cel puțin al uneia dintre părți). Citește articolul
În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul
În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul
Propunerea legislativă pentru modificarea Codului muncii vizează introducerea unor prevederi referitoare la părinții care au în întreținere copii cu handicap, adoptată deja la Senat, a primit raport favorabil la Cameră, document care conturează forma finală a actului normativ. Inițiativa introduce posibilitatea acestora de a lucra un număr mai mare de zile de acasă.
Încă de la începutul anului, merită să fixăm câteva noutăți relevante în domeniul telemuncii: una ce ține de formalismul negocierii cu privire la desfășurarea activităților de către angajat în afara biroului și alta ce ține de regimul cheltuielilor acoperite de angajator. Pe lângă acestea, ne reamintim câteva puncte în discuția despre ce reprezintă și ce nu reprezintă telemunca. Citește articolul
Lipsa corelării între modificările aduse Codului muncii (prin Legea 283/2022) și prevederile Legii telemuncii face ca în contracte de telemuncă să fie regăsite mai multe prevederi decât în cele în care nu se prestează muncă sub acest regim, iar acest lucru să fie perfect legal. Citește articolul
Să ne imaginăm o situație (ipotetică sau nu) în care un salariat care s-a aflat în telemuncă de la începutul semnării contractului individual de muncă (CIM) decide, la un moment dat, din diverse motive, să se mute din localitatea în care stătea și unde se afla la momentul semnării contractului. Când își schimbă domiciliul sau reședința, anunță și la departamentul de resurse umane, ocazie cu care și șefii ierarhici află despre mutare. Aceștia nu sunt mulțumiți de faptul că nu au fost anunțați despre acest fapt, decid să cheme echipa, din care face și salariatul, ocazional la birou și amenință chiar cu o concediere disciplinară, dacă cel din urmă lipsește de la birou. Este oare acest lucru posibil? Iată explicațiile unui specialist: Citește articolul
În prezent, există situații în care unii angajatorii au decis să renunțe la sediile lor fixe, unde plăteau o chirie deloc neglijabilă, pentru a trece salariații în telemuncă, acolo activitatea firmei le permitea acest lucru. Deși decizia de a renunța la sediu poate avea un impact financiar favorabil (din conturile firmei nu se mai achită chiria și cheltuielile aferente unui birou), faptul că angajatorul decide să nu acorde niciun ajutor în plus salariaților săi pentru cheltuielile generate de telemuncă este discutabil. Citește articolul
Dreptul la negociere individuală și colectivă este recunoscut și garantat de lege, iar angajatorii nu au dreptul să refuze negocierile cu angajații sau reprezentanții acestora. Cu toate acestea, negocierile pot să nu ducă la nimic sau, mai bine spus, pot să nu-i aducă salariatului care le-a inițiat cele pe care le-a cerut. Cea mai bună soluție pentru situațiile în care angajații vor să continue să lucreze de acasă, chiar și când angajatorul nu se opune totalmente ideii, este o negociere pe toate aspectele ce țin de telemuncă. Citește articolul