Examenul medical al salariaților și obligațiile angajatorilor: Refuzul participării la controalele periodice, sancționabil

Codul muncii prevede, la articolul 28, că, pe lângă angajare, certificatul medical periodic este obligatoriu în următoarele situații:

• în cazul celor care lucrează în condiții de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătății;
• în cazul celor care desfășoară activități cu risc de transmitere a unor boli și care lucrează în sectorul alimentar, zootehnic, la instalațiile de aprovizionare cu apă potabilă, în colectivități de copii, în unități sanitare, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătății;
• în cazul celor care lucrează în unități fără factori de risc, prin examene medicale diferențiate în funcție de vârstă, sex și stare de sănătate, potrivit reglementărilor din contractele colective de muncă.

Cât privește frecvența examenului medical, Dan Năstase, consilierul juridic specializat pe relații de muncă, ne-a explicat că nu angajatorul este cel care o stabilește, ci ea este prevăzută prin fișele întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 a HG 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, ce poate fi modificată numai la propunerea medicului specialist de medicina muncii, iar intervalul dintre două verificări medicale periodice nu va depăși 12 luni.

"Examenul medical periodic este, în același timp, drept și obligație pentru ambele părți, angajator și salariat, deci nu putem spune că are caracter opțional ori părțile ar putea renunța la drepturile pe care le au. Angajatorul are obligația de a asigura salariatului dreptul la securitate și sănătate în muncă, iar în privința sănătății, legislația incidentă prevede în mod expres toate măsurile, dar și că trebuie să asigure fondurile și condițiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătății lucrătorilor, aceștia nefiind implicați în niciun fel în costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale. Mai mult, deși nu este prevăzut în mod expres, controlul medical periodic poate fi efectuat în timpul de muncă al salariaților, deci aceștia nu vor fi prejudiciați în niciun fel, având totodată obligația de a se prezenta la examenele medicale de supraveghere a sănătății la locul de muncă, conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului, așa cum dispune art. 39 din HG 355/2007", a mai declarat Dan Năstase.

Refuzul salariatului de a se prezenta la examenele medicale de supraveghere a sănătății la locul de muncă, conform programării, reprezintă o încălcarea a obligațiilor contractuale, așa cum și neluarea măsurilor necesare supravegherii sănătății lucrătorilor de către angajator reprezintă o încălcare a obligațiilor acestuia. "Practic, un salariat ar putea fi sancționat în cazul în care, nejustificat, refuză să se prezinte la controlul medical periodic, cu atât mai mult în cazul în care programarea este făcută în timpul programului și nu afectează timpul său de odihnă sau drepturile salariale", subliniază consilierul juridic.

Pe lângă obligațiile pe care le are salariatul prevăzute în Codul muncii - "de a respecta atât disciplina muncii, cât și măsurile de securitate și sănătate în muncă" -, datoria de a se prezenta la examenele medicale poate fi inclusă în regulamentul intern, cu amendamentul că neîndeplinirea ei reprezintă abatere disciplinară, cu tot ce implică acest aspect.

"Pe lângă încălcarea obligației de a se afla în posesia fișei de aptitudini care să dovedească faptul că salariatul este apt din punct de vedere medical, angajatorul poate răspunde și în cazul în care salariatul suferă o vătămare și se constată că principala cauză sau una dintre cauze este inaptitudinea sa din punct de vedere medical", apreciază Dan Năstase.

Deși HG 355/2007 nu prevede sancțiuni aplicabile angajatorului pentru fișele medicale expirate, obligația de a se asigura că salariații săi sunt apți din punct de vedere medical, atât la angajare, cât și periodic, se regăsește în Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă (SSM), amenzile fiind cuprinse între 4.000 și 8.000 lei. Această amendă va fi aplicată, în urma unui control al Inspecției Muncii, indiferent dacă neefectuarea examenului medical periodic s-a produs din vina angajatorului sau a salariatului. În privința accidentelor de muncă, amenzile sunt mult mai mari, angajatorii riscând chiar și dosar penal.

Citește și: Angajatorii care nu respectă interdicțiile de medicina muncii din fișa de aptitudini pot fi obligați la plata daunelor morale în cazul unui accident de muncă

Care sunt obligațiile angajatorului în privința examenelor medicale ale salariaților

Pe lângă examenele medicale periodice care trebuie efectuate în condițiile prezentate de mai sus, trebuie să amintim faptul că, potrivit Codului muncii, contractele individuale de muncă (CIM) încheiate în lipsa unui certificat medical care să constate că viitorul angajat este apt de muncă sunt nule. Pe lângă nulitatea CIM-urilor, angajatorii care procedează astfel riscă amenzi între 1.500 și 3.000 lei.

Mai exact, certificatul medical este necesar, întotdeauna, la angajare, indiferent că vorbim despre un contract pe perioadă determinată sau nedeterminată. Acesta trebuie obținut, pentru încheierea validă a CIM-ului. 

Util: Își poate asuma angajatul riscurile unei activități pentru care nu este apt din punct de vedere medical?

Codul muncii mai prevede că este obligatorie obținerea unui certificat medical, pe lângă angajare și în mod periodic, și pentru: 

• reînceperea activității după o întrerupere de un an;
• reînceperea activității după o întrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de muncă având expunere la factori nocivi profesionali;
• detașarea sau trecerea în alt loc de muncă ori în altă activitate, dacă se schimbă condițiile de muncă;
• începerea misiunii, în cazul salariaților încadrați cu contract de muncă temporară;
• ucenici, practicanți, elevi și studenți, în situația în care urmează să fie instruiți pe meserii și profesii, precum și în situația schimbării meseriei pe parcursul instruirii.

Costurile apărute ca urmare a efectuării examenelor medicale trebuie suportate de către angajator.

Notă: Ce nu poate solicita nicio firmă la angajare este testul de graviditate, chestiune interzisă prin Codul muncii.

În cazul scopurilor examenului medical periodic, HG 355/2007 stabilește că acestea sunt:

• confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii în muncă pentru profesia/funcția și locul de muncă pentru care s-a făcut angajarea și s-a eliberat fișa de aptitudine;
• depistarea apariției unor boli care constituie contraindicații pentru activitățile și locurile de muncă cu expunere la factori de risc profesional;
• diagnosticarea bolilor profesionale;
• diagnosticarea bolilor legate de profesie;
• depistarea bolilor care constituie risc pentru viața și sănătatea celorlalți lucrători la același loc de muncă;
• depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unității, pentru calitatea produselor sau pentru populația cu care lucrătorul vine în contact prin natura activității sale.

Îndatoriri legate de controale medicale acordate salariaților se regăsesc și în HG 1028/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Acest act normativ îi obligă pe angajatorii salariaților care lucrează, în mod obișnuit, la calculator să le acorde un examen oftalmologic, atât înainte de începerea activității (la examenul medical pentru angajare), cât si ulterior (la intervale regulate) sau ori de cate ori apar tulburări de vedere cauzate de munca la calculator. Examenele medicale la care sunt supuși salariații și acordarea eventualelor dispozitive speciale de corecție se fac pe cheltuiala angajatorilor.

Obligațiile privind examenele medicale sunt valabile atât pentru angajatorii din mediu privat, cât și pentru cei din sectorul public.