„Pentru început trebuie să identificăm capitolele principale și obligatorii ale oricărui regulament intern, respectiv:
- reguli privind protecția, igiena și securitatea în muncă în cadrul unității;
- reguli privind respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
- drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților;
- procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților;
- reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;
- abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile;
- reguli referitoare la procedura disciplinară;
- modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale sau contractuale specifice;
- criteriile și procedurile de evaluare profesională a salariaților.
Observăm că, pe lângă obligațiile pe care angajatorul trebuie să le respecte, exercitarea unor drepturi depinde, în primul rând, de întocmirea regulamentului intern, iar în al doilea rând de modul adaptării acestuia la specificul activității unității.
Cu alte cuvinte, chiar dacă ar privi aceste aspecte superficial, în sensul că au fost «bifate» capitolele minime și obligatorii ale regulamentului intern, scopul fiind evitarea riscului de a fi sancționat, angajatorul ar renunța la o serie de drepturi, acestea fiind aproape imposibil de exercitat apoi”, a explicat consilierul juridic specializat în relații de muncă Dan Năstase.
În plus, conform unui proiect de lege care va modifica în curând Codul muncii, în regulamentul intern vor mai trebui incluse și:
- reguli referitoare la preaviz;
- informații cu privire la politica generală de formare a salariaților, dacă există.
Pentru ca regulamentul intern să fie întocmit astfel încât să acopere cât mai multe dintre situațiile care se pot petrece într-o firmă, Raluca Dimitriu, profesor universitar în cadrul departamentului de drept al Academiei de Studii Economice, a făcut, în cadrul evenimentului UNELM Fest 2021, o serie de recomandări privind elementele obligatorii din acest document de muncă și pe care le redăm mai jos:
Enumerarea abaterilor disciplinare
Raluca Dimitriu a subliniat faptul că dacă nu sunt menționate tipurile de abateri disciplinare în regulamentul intern nu se vor putea aplica sancțiuni disciplinare.“O faptă care nu este interzisă prin regulamentul intern nu va putea fi sancționată decât dacă este expres prevăzută în lege sau în contractul de muncă. Chiar și în cazul microîntreprinderilor se aplică aceleași reguli pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare, de aceea este bine ca și acești angajatori să aibă un regulament intern, chiar dacă au fost scutiți de această obligație. Este obligația noastră să anticipăm ce abateri se pot săvârși și să le trecem în regulamentul intern. Nu se menționează abaterea și sancțiunea pentru că sancțiunea se dă în urma unui proces de individualizare. De exemplu, am putea avea doi salariați care au venit în același timp la serviciu, cu aceeași întârziere și, totuși, pe unul îl sancționez într-un fel și pe altul în alt fel”, a mai subliniat Raluca Dimitriu.
Profesorul universitar a mai atras atenția că este important să se menționeze care sunt abaterile disciplinare obișnuite și care sunt cele grave, deoarece cele din urmă poate duce, din prima, la desfacerea disciplinară a CIM.
De asemenea, în privința procedurii disciplinare nu este nevoie să se specifice componența comisiilor disciplinare, iar un alt lucru care trebuie știut este că liderul de sindicat nu face parte din această comisie.
Util pentru angajatori este și stabilirea prin acest document de muncă a condițiilor suspendării contractului de muncă pentru absențe nemotivate.
De asemenea, Raluca Dimitriu a spus că, prin regulamentul intern, se pot introduce o serie de abateri disciplinare cu privire la anunțurile făcute de salariați pentru ușura munca departamentului de resurse umane, cum ar fi:
- obligația de a comunica motivul unei absențe în prima zi de absență, pentru a se putea opera în Revisal:
- obligația de a comunica intrarea în concediul de creștere a copilului înainte cu o zi de concediu, să se poata opera in revisal;
- obligația de a efectua examenul medical nu numai periodic, ci și ad hoc;
- obligatia salariaților cu fracțiune de normă de a părăsi unitatea la finele programului de lucru (deoarece aceștia nu pot efectua ore suplimentare de muncă).
Modalități de prevenire a muncii nedeclarate
“Menționarea în regulamentul intern a modalității în care se face la angajare proba practică a salariatului pentru că, adesea, inspectorul de muncă, în momentul în care găsește o persoană că lucrează - chiar dacă ea se află în desfășurarea concursului pentru verificarea aptitudinilor profesionale - și încă nu i s-a încheiat un contract individual de muncă, o să spună «Înțeleg, dar unde scrie acest lucru în regulamentul intern că, de exemplu, proba practică durează două zile și constă în lucru pe motostivuitor de către viitorul angajat»”, a subliniat profesorul universitar.Cum se fac concedierile în caz de necorespundere profesională
Un alt element foarte folositor care ar trebui să se regăsească în RI, deși nu este obligatoriu, este stipularea modalităților în care urmează să se realizeze verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale celui care solicită angajarea.De asemenea, trebuie menționate și criteriile și procedurile de evaluare profesională ale salariaților. Acest instrument este util în cazul în care salariatul concediat pentru necorespundere profesională contestă în instanța decizia de concediere.
Programul de lucru și timpul de odihnă
În privința celor două capitole din regulamentul intern, pe lângă orele de program prestate zilnic/săptămânal, repausul săptămânal și numărul de zile de concediu de odihnă, foarte important este să existe și mențiuni legate de:- cum se face evidența orelor de muncă, care este o obligație a tuturor firmelor la nivel național;
- regimul învoirilor și al biletelor de voie;
- ziua acordată părinților pentru verificarea stării de sănătate a copilului;
- zilele libere plătite acordate părinților care își supraveghează copiii care învață online;
- dreptul la zilele libere plătite pentru evenimentele deosebite în familie sau alte situații;
- regimul și durata concediilor fără plată;
- modul de acordare a zilelor de sărbătoare pentru salariații care aparțin de un cult religios legal.
Reintegrarea profesională
Din 2015, regulamentul intern trebuie să prevadă că salariatul care se întoarce din concediul de creștere a copilului să fie inclus într-un program de reintegrare profesională cu o durată de maximum 5 zile. Prevederea se regăsește în Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați: "La revenirea la locul de muncă (din concediu de maternitate, n.red.) salariata/salariatul are dreptul la un program de reintegrare profesională, a cărui durată este prevăzută în regulamentul intern de organizare și funcționare și nu poate fi mai mică de 5 zile lucrătoare."Drepturile și obligațiile părților
“Drepturile și obligațiile angajatorului și salariatului nu trebuie să fie pur și simplu copiate din dreptul muncii, ele trebuie adaptate la contextul, la dimensiunea, profilul și obiectul de activitate al firmei”, atrage atenția Raluca Dimitriu.
Conferințele avocatnet.ro: Legislația muncii va fi modificată substanțial în această toamnă odată cu implementarea a două directive europene, prin care se vor introduce în Codul muncii zeci de noutăți majore de care angajatorii vor trebuie să țină cont pe viitor în relațiile cu angajații. Toate aceste modificări vor trebui reflectate în documentația companiilor și vor impune actualizarea contractelor de muncă, a regulamentelor interne, precum și a politicilor și procedurilor existente. Noutățile vor fi detaliate și explicate pe larg de avocații Biriș Goran în cadrul unei sesiuni de două ore. Rezervă loc și participă la conferință ⇒ |