Munca în regim hibrid, de departe cea mai avantajoasă formulă de lucru, vine cu provocări inclusiv pe zona de SSM

Campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2023-2025, desfășurată de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (AESSM), se concentrează pe conștientizarea riscurilor și beneficiilor asociate muncii la distanță și hibride în era digitală. Conform unui sondaj desfășurat în primăvara lui 2022 pe 27.000 de lucrători, circa o treime dintre angajați lucrau la distanță în UE. 

Dacă ne gândim la piața muncii din România, în lipsa unor date concrete, procentul este greu de estimat. În primul rând, chiar și cu date de la Inspecția Muncii privind numărul de contracte/acte telemuncă, acesta ar fi cel mai probabil destul de departe de realitate. De ce? Atunci când ne referim la munca la distanță, trebuie luate în calcul toate variantele de lucru, inclusiv cele cu o zi pe săptămână sau două zile pe lună de lucrat de acasă. Or nu întotdeauna aceste situații sunt și prinse la nivel contractual și declarate ca atare. În piață există permanent discuții despre telemuncă realizată informal, chiar și la ani de zile de la punerea pentru prima oară în practică la nivelul unor companii. 

Și, dacă tot suntem aici, merită să punctăm că, cel puțin în România, telemunca la nivel informal nu e legală. Nici dacă vorbim de formulele hibride de lucru, faptul că acel beneficiu al muncii la distanță nu e prevăzut nicăieri la nivel contractual, încalcă Legea telemuncii și discutăm inclusiv de posibilitatea unor amenzi de câte 10.000 de lei/angajat. 

Munca la distanță oferă avantaje evidente: flexibilitate, în primul rând, apoi, o mai bună echilibrare a vieții profesionale cu cea personală (cel puțin pentru unii dintre angajați, datele arătând că femeile se confruntă uneori cu dificultăți mai mari în trasarea graniței dintre muncile profesionale și cele domestice când munca se desfășoară integral de acasă), precum și reducerea timpului și stresului generat de navetă. Cu toate acestea, aceste avantaje vin cu riscuri considerabile. Printre cele mai frecvente se numără, potrivit AESSM:

• egonomia precară – amenajarea necorespunzătoare a spațiului de lucru de acasă poate duce la afecțiuni musculo-scheletice, precum dureri de gât, spate sau articulații;
• izolarea socială – munca la distanță poate reduce interacțiunile sociale și poate crește sentimentul de izolare, având un impact negativ asupra sănătății mintale;
• stresul și suprasolicitarea – utilizarea intensivă a tehnologiilor digitale poate duce la fenomenul de „technostress”, un stres asociat cu adaptarea la evoluția rapidă a tehnologiilor. De asemenea, orele prelungite de lucru și presiunea pentru performanță pot duce la epuizare și burnout.

Modelul hibrid, care combină munca la distanță cu prezența la sediul angajatorului, este fără dubiu cel mai popular. Din perspectiva SSM, cel puțin, modelul hibrid e câștigător în toată această ecuație, întrucât poate atenua o parte din riscurile sociale asociate muncii la distanță, dar modelul hibrid vine cu noi provocări.

Util: Oricare ar fi alternanța muncă la birou - muncă acasă, obligațiile de SSM trebuie să vizeze ambele locații

Birourile flexibile și „hot-desking”

Reducerea spațiilor de birouri și utilizarea birourilor „flexibile” poate conduce la probleme de organizare și productivitate, arată agenția europeană. Lipsa spațiilor adecvate de lucru și incertitudinile privind locul de muncă disponibil pot duce la scăderea calității interacțiunii și colaborării între colegi.

În multe organizații care adoptă modelul hibrid, spațiile de lucru sunt reorganizate astfel încât nu există birouri alocate permanent fiecărui angajat. În loc de birouri dedicate, angajații folosesc un sistem de „hot-desking” – aceștia rezervă un birou doar pentru anumite perioade când sunt prezenți la sediu. Asta reduce nevoia de spații de birouri mari, deoarece nu toți angajații sunt prezenți simultan. De asemenea, se folosește de multe ori un sistem de rezervare pentru a gestiona accesul la spațiile de lucru, însă această flexibilitate poate duce la unele provocări legate de organizare și productivitate.

Birourile flexibile și reducerea spațiilor de lucru pot afecta capacitatea angajaților de a colabora eficient, arată AESSM. Zgomotul, lipsa spațiilor dedicate și fluctuarea prezenței fizice a echipelor pot împiedica desfășurarea unor activități care necesită un mediu de lucru liniștit și bine organizat. Unele echipe sau angajați ar putea fi forțați să lucreze de la distanță mai des decât ar dori, din cauza spațiilor insuficiente la birou, ceea ce poate amplifica izolarea și lipsa interacțiunilor sociale.

Recomandările AESSM

Problema cu care vine paradigma muncii la distanță, în special când discutăm despre munca în regim hibrid, e diluarea excesivă a responsabilităților pe zona de SSM. Chestiunea evaluării riscurilor pentru munca la distanță și hibridă a fost punctată de numeroase ori în ultimii ani, ridicându-se de fiecare dată problema lipsei de control asupra locului efectiv din care muncește angajatul când e departe de sediul angajatorului și chestiunea pluralității locurilor de muncă. Asta nu înseamnă însă că evaluarea riscurilor pentru munca la sediu și pentru munca acasă trebuie ignorată cu totul.

Într-o fișă indicativă pentru angajatori, pusă la dispoziție la AESSM, sunt identificate, în ordine, o serie de aspecte care necesită clarificare (pe baza dispozițiilor legale/bunelor practici):

1. „Cine (când/cum) evaluează riscurile;
2. Riscurile sunt evaluate de angajator, pe baza informațiilor furnizate de
   lucrător;
3. Evaluarea individuală a riscurilor pentru fiecare telelucrător (autoevaluare bazată pe un instrument/ghid/o listă de verificare furnizat(ă) de angajator);
4. Angajatorul/specialistul în prevenție poate efectua vizite la domiciliul lucrătorului, cu acordul acestuia. Fără acest acord, evaluarea riscurilor trebuie efectuată pe baza informațiilor obținute de la telelucrător”.

În linii mari, AESSM recomandă amenajarea unui spațiu de lucru ergonomic și acces la echipamente adecvate în cazul angajaților ce lucrează de acasă, instruirea angajaților privind utilizarea în siguranță a tehnologiilor digitale și importanța pauzelor regulate, dezvoltarea unei politici clare de muncă la distanță, care să reglementeze programul de lucru, disponibilitatea și rezultatele așteptate, precum și promovarea unui echilibru sănătos între viața profesională și cea personală, încurajând angajații să se deconecteze în afara orelor de lucru.

Util: Laptopul, în sine, NU îndeplinește toate condițiile legale în privința securității și sănătății în muncă. Ce trebuie să știe angajatorii care au telesalariați

Mai multe informații și instrumente utile pentru angajatori în contextul muncii la distanță sunt disponibile în această secțiune de pe site-ul AESSM.