avocatnet.ro 
În contextul prevederilor Legii nr. 167/2020, în vigoare de la data de 10 august 2020, angajatorii pot fi dați în judecată de salariații hărțuiți moral la locul de muncă și pot ajunge să le plăteasă daune morale sau chiar ședințele de terapie la psiholog. Bineînțeles, asta în urma unui proces în care fiecare dintre părți (angajat, angajator) vine cu dovezi care să demonstreze cele susținute.
În urma solicitărilor făcute de redacția noastră, specialistul Anca Zegrean ne-a oferit o serie de lămuriri cu privire la modul în care poate fi demonstrată hărțuirea morală la locul de muncă dar și la ce ar trebui să facă angajatorul într-o astfel de situație.
Legea nr. 167/2020 stabilește că "angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului". Asta înseamnă că salariatul care consideră că a fost hărțuit moral la locul de muncă trebuie să vină cu dovezi clare în acest sens (să indice martori, să prezinte e-mailuri, sms-uri etc.), în vreme ce angajatorul, în apărarea sa, va trebui să arate că ce susține salariatul nu este adevărat.
"Sarcina probei revine angajatorului care, în apărare, va trebui să demonstreze că s-a conformat obligațiilor legale și a investigat situația reclamată de către salariat și să aducă toate probele pe care le consideră necesare și suficiente pentru a demonstra că salariatul respectiv nu s-a aflat într-o situație de hărțuire", a explicat Anca Zegrean.
Totuși, a punctat specialistul, acest tip de hărțuire poate îmbrăca forme dintre cele mai diverse, iar ca să poată fi dovedită, hărțuirea morală trebuie să aibă un caracter repetitiv. De altfel, același lucru este prevăzut și în Legea nr. 167/2020.
"Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați", scrie în Legea nr. 167/2020.
Forme ale hărțuirii morale la locul de muncă pot fi: jignirea în mod constant, exprimarea feed-back-ului negativ în mod necorespunzător și nejustificat, ofensarea constantă a salariatului inclusiv prin "glumițe" care vizează sexul, etnia, alegerile și confesiunea religioasă etc.
Anca Zegrean este de părere că Legea nr. 167/2020, deși un act normativ foarte util ce dă o reglementare mai amplă fomelor de hărțuire, poate fi aplicată când deja conflictul a escaladat și s-a ajuns în fața instanțelor de judecată. Asta pentu că de regulă, explică specialistul, astfel de conflicte trebuie rezolvate în prima fază în interiorul companiei și dacă problema semnalată nu se rezolvă, se merge mai departe în instanță.
Reamintim, în acest context, că angajatorii au deja obligația, încă de anul trecut, de a avea o politică internă antihărțuire, prin Hotărârea Guvernului nr. 262/2019.
Acum, în plus față de această obligație, angajatorul trebuie să adapteze regulamentul intern la noile prevederi referitoare la hărțuirea morală la locul de muncă. Mai exact, acesta trebuie să conțină sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. Firmele care nu vor face asta, vor risca amenzi între 30.000 și 50.000 de lei.
Iulian S.