Legislația actuală nu permite angajatorilor să facă diferențe salariale după criterii subiective și aici intră și primele acordate angajaților. De ce dintre mai mulți angajați care fac o muncă de valoare egală doar unii primesc prime la final de an? Aceasta e o întrebare la care angajatorul trebuie să răspundă motivat și având în spate o radiografie obiectivă a lucrurilor. Altfel, poate răspunde pentru discriminare. Citește articolul
Salariații vor avea dreptul să știe care sunt criteriile pe care angajatorul le are în stabilirea remunerației si a modului de promovare profesională. De asemenea, vor putea solicita informații care să le permită să-și evalueze propriul salariu comparativ cu ale colegilor lor angajați pe poziții similare. Aceste măsuri sunt cuprinse într-o directivă europeană oficializată acum câteva zile și vor trebui implementate în legislația noastră până în iunie 2026. Citește articolul
Compania W are angajați pe poziții similare, dar plătiți în mod diferit: se face că cel mai vechi din firmă are salariul cel mai mic, iar, pe măsură ce firma a angajat în departamentul respectiv, de-a lungul timpului, a sărit cu un pachet salarial tot mai mare, eventual, și mai multe beneficii extra. Din vorbă-n vorbă, angajații de pe acele poziții își dau seama că fiecare câștigă semnificativ diferit față de ceilalți - discriminare salarială, consideră aceștia, așa că decid să-și ceară drepturile, doar că-și amintesc de clauzele de confidențialitate pe care le au în contracte și se tem de repercusiuni ori că vor fi trași la răspundere în temeiul lor. Despre dreptul salariaților de a aduce în față discriminările salariale, în contextul în care, în viitorul apropiat, statele europene vor fi obligate să asigure transparența salarială în legislația de dreptul muncii, vorbim astăzi în acest material: Citește articolul
În procesele de recrutare vor trebui obligatoriu oferite, de la început, informații legate de salariul inițial sau intervalul aferent acestuia, cum ar fi, de exemplu, prin menționarea în anunțul de angajare, conform directivei europene privind transparența salarială și egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă ori pentru munca de aceeași valoare. Scopul directivei este acela de a elimina discriminarea salarială dintre femei și bărbați de a aduce un plus de transparență prin obligarea angajatorilor de a informa lucrătorii actuali sau potențiali despre criteriile de remunerare, despre perspectivele de evoluție salarială și nu numai. Între altele, transparența proclamată de directivă înseamnă și că angajații nu mai pot fi obligați contractual să țină la secret propriul salariu, bonusurile sau alte avantaje primite și care fac parte din remunerația lor. Angajatorii însă vor avea noi obligații de informare și raportare. Citește articolul
Femeia este considerată ca fiind “sexul slab”, însă nimic din ceea ce poate face o femeie nu poate fi numit slab, fie că vorbim despre viaţa personală sau de cea profesională. Din cauza acestei preconcepţii legate de “sexul slab”, multe femei, gravide şi mame se confruntă cu discriminare la locul de muncă, fie în comparaţie cu bărbaţii, fie cu alte salariate din aceeaşi firmă. În contextul Zilei Internaţionale a Femeii, redacţia noastră a realizat o sinteză a celor mai importante drepturi pe care salariatele le au la locul de muncă. Citește articolul
Deși este prezent în foarte multe acte normative, principiul „pentru muncă egală, salariu egal” nu este întotdeauna respectat. Pentru a constata dacă a fost sau nu încălcat acest principiu se impune în primul rând compararea salariilor, iar în contextul în care, tot prin acte normative, au fost stabilite reguli în privința confidențialității veniturilor salariale, apar situații în care probele nu pot fi administrate. Comisia Europeană vine însă cu o propunere: Citește articolul
Deși legislația protejează, în principal, salariații cu handicap de discriminări în raport cu salariații fără handicap, egalitatea de tratament este obligatorie chiar și atunci când vorbim numai de persoane cu handicap, a apreciat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) printr-o decizie dată marți. Concret, se poate considera că vorbim de o discriminare dacă un angajator acordă un spor salarial anumitor lucrători cu handicap în funcție de data predării certificatului de încadrare în grad de handicap. Citește articolul
Discriminarea pe baza culorii, a cetăţeniei sau a genului ar putea fi inclusă în legislația antidiscriminare de la noi, după ce un proiect legislativ depus la Senat urmăreşte completarea acestui cadru legislativ cu noi termeni, dar şi cu o serie de amenzi privind circumstanţele agravante şi multiple în acţiunile de discriminare.
Citește articolulImportanța, pentru angajatori, de a avea o politică și o strategie de diversitate și incluziune (D&I) la locul de muncă excede cadrul pur juridic, avantajele pentru cei care implementează asemenea politici nefiind doar evitarea răspunderii juridice pentru neconformare cu legea aplicabilă, ci și oportunitatea de a obține beneficii suplimentare, atât pentru companie (de exemplu, o mai eficientă rezolvare a problemelor și mai multă inovație), cât și pentru angajați (stimularea unui sentiment de incluziune, de pildă). Despre aceste lucruri au vorbit Ana Ber și Anca Robu, managing director, respectiv consultant senior la P&P România, o companie de consultanță în resurse umane. Citește articolul
Dintre faptele de discriminare aduse în atenția autorităților, o parte însemnată se cantonează în sfera raporturilor de muncă. Discriminările la muncă pot îmbrăca diverse forme și se pot manifesta de la procesul de recrutare și până la momentul concedierii, pot viza indemnizarea, promovarea, asigurarea condițiilor de muncă ș.a.m.d. Principiul nediscriminării trebuie să se regăsească pe toate palierele și în toate domeniile de muncă, angajatorii riscând sancțiuni contravenționale. Citește articolul