Într-un contract de muncă se pot găsi uneori și clauze specifice, iar Codul muncii reglementează expres patru exemple frecvent folosite în practică: clauza de mobilitate, cea de confidențialitate, cea de neconcurență și clauza de formare profesională. Aceste clauze impun anumite restricții și pot da naștere la obligația plății unor despăgubiri dacă nu sunt respectate. Citește articolul
Un angajat care petrece o perioadă considerabilă într-o companie sau care ajunge, din chiar primele luni, să ia contactul cu informații confidențiale ori chiar secrete comerciale proprii companiei pentru care lucrează, nu poate fi împiedicat, în mod firesc, să mai lucreze în domeniul respectiv pentru tot restul vieții sale profesionale. Atunci când compania a depus toate diligențele pentru a proteja confidențialitatea unor informații și ele ajung, totuși, să fie divulgate în beneficiul unei alte companii, să zicem, angajații pot ajunge să suporte plata despăgubirilor, intrând chiar în zona concurenței neloiale. Deturnarea clientelei, de pildă, este o formă de concurență neloială de care angajații se pot face vinovați. Ce înseamnă, totuși, secret comercial? Citește articolul
Compania W are angajați pe poziții similare, dar plătiți în mod diferit: se face că cel mai vechi din firmă are salariul cel mai mic, iar, pe măsură ce firma a angajat în departamentul respectiv, de-a lungul timpului, a sărit cu un pachet salarial tot mai mare, eventual, și mai multe beneficii extra. Din vorbă-n vorbă, angajații de pe acele poziții își dau seama că fiecare câștigă semnificativ diferit față de ceilalți - discriminare salarială, consideră aceștia, așa că decid să-și ceară drepturile, doar că-și amintesc de clauzele de confidențialitate pe care le au în contracte și se tem de repercusiuni ori că vor fi trași la răspundere în temeiul lor. Despre dreptul salariaților de a aduce în față discriminările salariale, în contextul în care, în viitorul apropiat, statele europene vor fi obligate să asigure transparența salarială în legislația de dreptul muncii, vorbim astăzi în acest material: Citește articolul
Atunci când vrea să se protejeze de anumite scurgeri de informații către competitori sau de pierderea unor angajați specializați în favoarea concurenței, un angajator poate semna cu salariații lui anumite clauze la contractul de muncă ce sunt reglementate de Codul muncii. Totuși, dacă aceste clauze au anumite prevederi care restricționează accesul actualilor sau foștilor salariați la alte locuri de muncă, angajatorii care le-au introdus pot avea de furcă, pe lângă o hotărâre judecătorească care să le anuleze, și cu o investigație privind practici neconcurențiale pe piața muncii. Citește articolul
Deşi legislaţia muncii prevede, mai nou, obligaţia salariaţilor aflaţi în telemuncă sau în munca la domiciliu de a respecta şi asigura confidenţialitatea documentelor pe care le utilizează în activitatea lor, specialiştii recomandă angajatorilor introducerea în relaţiile de muncă a unei clauze de confidenţialitate în care să detalieze ce informaţii nu trebuie divulgate de către salariaţi. Citește articolul
Clauza de confidenţialitate este valabilă pe parcursul executării atribuţiilor de serviciu ale salariatului, însă există situaţii în care respectarea acesteia devine obligatorie şi după terminarea relaţiilor de muncă dintre salariat şi angajator. Citește articolul
Clauza de confidenţialitate vizează obligaţia salariatului de a nu transmite informaţii de care a luat cunoştinţă în timpul serviciului şi poate fi inclusă, opţional, în contractul individual de muncă propriu-zis, prin anexe sau acte adiţionale. Totuşi, nu se menţionează în Codul Muncii niciun fel de obligaţie de remunerare a acestei clauze. Citește articolul
Clauza de neconcurență și cea de confidențialitate sunt listate în Codul muncii ca exemple de clauze specifice în contractele de muncă. Ambele sunt facultative, dar utilitatea lor în practică este de necontestat. Pe parcursul contractului, firma e pe deplin interesată ca angajații acesteia să nu divulge în stânga și-n dreapta aspecte pe care le firma le consideră confidențiale - pentru că poate fi prejudiciată. Odată terminată relația contractuală, firma poate fi interesată, în raport cu anumiți angajați, să se asigure că aceștia nu prestează activități în concurență cu cele prestate înainte. Pentru neconcurență, firma e obligată să plătească o indemnizația negociată, dar pornind de la un minim legal, însă ce se întâmplă dacă firma își dă seama că nu ar mai avea nevoie de acele clauze de neconcurență inserate în contracte? Despre cele două clauze au discutat, recent, pentru abonații avocatnet.ro, două avocate specializate în dreptul muncii. Citește articolul
La plecarea la un nou loc de muncă angajatul trebuie să aibă în vedere câteva aspecte importante: ce să ia neapărat de la fostul angajator, să respecte, dacă există, anumite clauze din vechiul contract, să se asigure că e compensat, dacă e cazul, pentru zilele de concediu rămase din anii precedenți, să ceară curățarea cazierului disciplinar de la fostul angajator, dacă acesta nu a făcut-o la timp și nu numai. Citește articolul
Un angajat nemulțumit de condițiile de muncă, de abuzurile la care este supus, care constată încălcări sistematice ale legislației la locul său de muncă și care nu a găsit alt mod de a-și obține dreptatea poate decide să aducă în spațiul public unele dovezi ale faptelor pe care le reclamă. Fapta angajatului poate avea unele consecințe pentru angajator, de la caz la caz. S-ar putea pune problema unei răspunderi disciplinare? A unei acțiuni în despăgubire pentru prejudiciul adus? Iată ce explică un specialist. Citește articolul