Un subiect discutat intens de către salariații statului, preluat și dezbătut superficial și în spațiul public, este cel legat de sporul (de până la 15%, dar nu mai mult de 1.500 de lei lunar) pe care personalul plătit din fonduri publice îl poate primi atunci când se constată că lucrează în condiții periculoase sau vătămătoare. Dacă în cazul angajaților de la stat vorbim de o sumă care se acordă pentru că asta prevede legea, în sectorul privat nu trebuie să uităm că vorbim de capacitatea părților de a negocia și decide cu privire la diversele prestații suplimentare ce pot fi acordate salariaților. Citește articolul
Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii a concluzionat anul trecut că asistentul personal al persoanei cu handicap grav nu beneficiază de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15%. În practică se conturaseră patru opinii diferite în ceea ce privește aplicarea legii în cazul asistenților personali. Decizia, alături de considerentele Curții, a apărut recent în Monitorul Oficial. Citește articolul
Personalul medical cu atribuții legate de recoltarea probelor biologice, testarea rapidă, transportul, dar și tratarea bolnavilor de COVID-19 beneficiază din nou de un spor pentru condiții de muncă deosebit de periculoase, potrivit unei hotărâri de Guvern oficializate vineri, după ce beneficiile prevăzute pentru starea de alertă au încetat să se mai aplice. Citește articolul
În situația în care un salariat care are programul de lucru de opt ore pe zi, de luni până vineri, lucrează și sâmbătă și duminică, acesta are dreptul de a primi, pe lângă sporul de "weekend" și alte două zile drept repaus săptămânal, și o compensare aferentă orelor suplimentare prestate, dacă ajunge să muncească mai mult de 40 de ore pe săptămână. Citește articolul
Sărbători legale sunt zile în care, de regulă, nu se muncește, indiferent că vorbim de bugetari sau salariații din sistemul privat. Dacă, însă, angajatorul decide că activitatea companiei nu poate fi întreruptă, pe anumite considerente obiective, salariații prezenți la muncă într-una dintre cele 15 zile de sărbătoare legală din an trebuie să primească fie o zi liberă pentru fiecare zi muncită, fie un spor la salariu de minim 100% aplicat zilei muncite. Deși avantajos pentru salariați ar putea fi banii în plus, varianta dintre cele două impusă prioritar de către legislația muncii este oferirea de repaus în maximum 30 de zile de la data sărbătorii legale în care s-a muncit. Citește articolul
Codul muncii prevede că salariații cărora nu li se poate acorda repausul săptămânal sâmbăta și duminica pentru că ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității angajatorului, beneficiază de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă, fără a preciza un nivel minim sau dacă acest spor se acordă procentual ori în sumă fixă. Citește articolul
O interpretare eronată sau chiar forțată a dispozițiilor unui act normativ prin care s-au prevăzut anumite sporuri, poate conduce la situația în care, ulterior încasării sumelor respective, salariații sunt obligați să le restituie. Chiar dacă nu e vina angajatului și nu se pune problema bunei sale credințe, restituirea trebuie făcută pentru că vorbim de sume încasate necuvenit. Discuția este însă ușor diferită între situația celor ce lucrează la privat și a celor ce lucrează la stat. Citește articolul
Sporul care se acordă salariaţilor care au muncit în timpul weekend-urilor sau al sărbătorilor legale se adaugă, şi nu se substituie, celui ce se acordă pentru orele efectuate suplimentar peste programul de lucru, a stabilit Curtea de Apel Craiova într-o hotărâre luată în luna mai a acestui an. Citește articolul
Personalul de specialitate medico-sanitar sau auxiliar sanitar ce activează în cadrul secțiilor sau compartimentelor de boli infecțioase care acordă servicii medicale persoanelor ce au contactat virusul SARS-CoV-2 va putea primi un spor salarial cuprins între 75% şi 85%, după ce o hotărâre de Guvern care vizează majorarea sporului acordat condiţiilor de muncă deosebit de periculoase a apărut vineri în Monitorul Oficial. Citește articolul
Clauza de confidenţialitate vizează obligaţia salariatului de a nu transmite informaţii de care a luat cunoştinţă în timpul serviciului şi poate fi inclusă, opţional, în contractul individual de muncă propriu-zis, prin anexe sau acte adiţionale. Totuşi, nu se menţionează în Codul Muncii niciun fel de obligaţie de remunerare a acestei clauze. Citește articolul