Un subiect discutat intens de către salariații statului, preluat și dezbătut superficial și în spațiul public, este cel legat de sporul (de până la 15%, dar nu mai mult de 1.500 de lei lunar) pe care personalul plătit din fonduri publice îl poate primi atunci când se constată că lucrează în condiții periculoase sau vătămătoare. Dacă în cazul angajaților de la stat vorbim de o sumă care se acordă pentru că asta prevede legea, în sectorul privat nu trebuie să uităm că vorbim de capacitatea părților de a negocia și decide cu privire la diversele prestații suplimentare ce pot fi acordate salariaților. Citește articolul
O interpretare eronată sau chiar forțată a dispozițiilor unui act normativ prin care s-au prevăzut anumite sporuri, poate conduce la situația în care, ulterior încasării sumelor respective, salariații sunt obligați să le restituie. Chiar dacă nu e vina angajatului și nu se pune problema bunei sale credințe, restituirea trebuie făcută pentru că vorbim de sume încasate necuvenit. Discuția este însă ușor diferită între situația celor ce lucrează la privat și a celor ce lucrează la stat. Citește articolul
Sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal. Pentru bugetari, acordarea sporurilor este obligatorie în condițiile prevăzute de lege; pentru privați, în schimb, angajatorii nu sunt forțați de lege să le acorde. În mod frecvent, sporurile bugetarilor ajung în mijlocul unor discuții sau dispute din spațiul public. A vorbi exhaustiv despre toate sporurile la care au dreptul angajații statului, din toate categoriile de activitate, este un exercițiu pe care nu are rost să-l facem - prevederile legale sunt numeroase, diferite de la o categorie la alta. Ne propunem însă o trecere în revistă a reglementării sporurilor pentru condiții de muncă: Citește articolul