Sporurile pentru condiții de muncă în cazul bugetarilor și condițiile în care se acordă

Baza legală a acordării sporurilor o regăsim, în primul rând, în Legea 153/2017 (Legea salarizării bugetare), art. 3 și detalierea în secțiunea a 3-a „Sporuri”. Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.

Limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în Legea 153/2017 și în anexele I-VIII, acolo unde sunt împărțite funcțiile pe familii ocupaționale (învățământ, educație, cultură, justiție, administrație ș.a.m.d.). Cu alte cuvinte, pentru fiecare familie de funcții bugetare avem stabilite nu doar niveluri salariale diferite, dar și niveluri diferite pentru sporuri.

Conform dispozițiilor Legii salarizării bugetare, pe lângă sporurile acordate personalului pentru munca de noapte, munca suplimentară și pentru persoanele cu handicap, există și posibilitatea acordării unui spor pentru condiții de muncă.

Fiind reglementate distinct, condițiile de muncă pentru care pot fi acordate sporuri sunt definite în funcție de anexa pentru care au fost elaborate și adoptate regulamente, respectiv:

• condiții de muncă normale;
• condiții de muncă periculoase;
• condiții de muncă deosebit de periculoase;
• condiții grele de muncă, periculoase sau vătămătoare, în unități cu specific deosebit, în condiții deosebite cum ar fi stres sau risc sau condiții deosebite de muncă reprezentate de izolare, altitudine sau căi de acces dificile;

La încadrarea locurilor de muncă în condiții grele, vătămătoare sau periculoase și la stabilirea cuantumului sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase sunt avute în vedere următoarele:

• natura factorilor, respectiv fizici, chimici sau biologici, precum și mecanismul de acțiune a acestora asupra organismului;
• intensitatea de acțiune a factorilor sau asocierea acestora;
• durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi;
• existența unor condiții de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă sau psihică, ce determină un risc de accidentare sau de îmbolnăvire;
• existența unor condiții de muncă ce implică un efort fizic sau psihic mare, în condiții nefavorabile, determinate printre altele de condiții de microclimat, zgomot intens sau vibrații;
• structura și nivelul morbidității în raport cu specificul locului de muncă;
• alte condiții de muncă periculoase, vătămătoare sau grele, care pot duce la uzura prematură a organismului.

Deși enumerarea factorilor pe baza cărora sunt încadrate locurile de muncă în categoria celor pentru care se pot acorda sporuri este ușor diferită în funcție de specificul activității, cuantumul sporului este diferit. De asemenea, numărul factorilor de risc întruniți este un alt element pe baza căruia se determină cuantumul sporului.

Exemple

1. Astfel, dacă pentru personalul din administrația publică locală prevăzut la capitolul I și II din anexa VIII la Legea 153/2017 sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare este cuprins între 5 și 15%, pentru personalul din Administrația Publică Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor el poate ajunge până la 75%.

2. Un alt exemplu este cel din sectorul de activitate „Sănătate și asistență socială”, unde poate fi de până la 85% pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din cadrul direcțiilor de sănătate publică, al Institutului Național de Sănătate Publică și din cadrul ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie care participă efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave și altele asemenea stabilite de Ministerul Sănătății și declarate prin ordin.

Bine de știut: Cei care primesc sporuri de risc nu mai beneficiază de ele, ca regulă, cât lucrează de acasă

Locurile de muncă pentru care se acordă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare sunt acelea care întrunesc cel puțin doi factori de risc identificați prin:

• buletinele de determinare, eliberate în condițiile legii;
• buletinele de expertizare, eliberate în condițiile legii de către direcțiile de sănătate publică sau Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii „Alexandru Darabont“ – București.

Se poate observa că o primă condiție este cea a existenței unor buletine de determinare sau expertizare eliberate de instituțiile cu atribuții în acest sens, având la bază cel puțin unul dintre următoarele criterii:

• înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă;
• existența unor indici de morbiditate la locurile de muncă respective;
• înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă;
• riscul de îmbolnăvire și accidentare determinat de depășiri ale noxelor profesionale, fizice, chimice, fizico-chimice, biologice, suprasolicitarea unor funcții și sisteme ale organismului.

În sectorul de activitate „Cultură”, de pildă, salariații pot beneficia de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă dacă își desfășoară activitatea permanent sau temporar în următoarele locuri de muncă:

• în perimetrul cărora se dezvoltă noxe care pot provoca intoxicații profesionale și se utilizează azbest, siliciu, talc, mică, precum și alte pulberi vătămătoare;
• la care se folosesc diferite substanțe toxice, metale sau metaloizi și compușii lor, hidrocarburi, acizi, precum și alte substanțe folosite în activitatea de restaurare, conservare preventivă și/sau curativă, investigare fizico-chimică și/sau biologică, de cercetare și documentare arheologică, istorică sau numismatică, în instituții publice de cultură;
• unde activitatea se desfășoară în condiții de microclimat nefavorabil, în care există zgomote, trepidații, temperatură neadecvată, umiditate improprie, curenți de aer, praf, microorganisme, factori biologici sau microbiologici periculoși, luminozitate inadecvată și altele asemenea, dar fără a se limita la acestea;
• în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători de radiodifuziune, televiziune, emițători pentru comunicații, stații de radiolocație, instalații de curent de înaltă frecvență, stații de radio unde scurte și unde ultrascurte, radiorelee în unde metrice, decimetrice, centimetrice, radiogoniometre și stații de bruiaj.

Cuantumul sporului pentru condiții de muncă poate fi negociat, cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute atât în Legea nr. 153/2017, cât și în Legea nr. 62/2011, prin contracte/acorduri colective de muncă la nivel de unitate și/sau sector de activitate ori grup de unități.

Sigur, factorii de risc există și în cazul salariaților care nu sunt plătiți din fonduri publice, angajații de la privat adică, dar în acest caz nu există o obligație legală expresă pentru toți angajatorii, iar astfel de sporuri pot fi acordate numai în cazul în care sunt negociate și incluse în cadrul contractelor colective de muncă și având la bază buletine de determinare sau expertizare eliberate în condițiile legii.

Regulamentele cadru privind acordarea acordarea sporurilor pentru personalul plătit din fonduri publice pot fi consultate aici:

• Învățământ 
• Sănătate și asistență socială
• Cultură
• Diplomație 
• Justiție 
• Administrație publică și alte funcții bugetare