Interpretarea generală este că salariatul nu poate refuza delegarea sau detașarea, însă complexitatea relației de muncă impune nu numai lecturarea unui articol din Codul muncii, ci și interpretarea acestuia prin raportare la întreg ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă. Uneori, situația din practică nici nu este corect încadrată în rândurile legii, astfel că salariatul poate ajunge să aibă de pierdut, inclusiv financiar. Citește articolul
Contractul individual de muncă este încheiat, de regulă, pe perioadă nedeterminată. Prin excepție, contractul individual de muncă se poate încheia și pe durată determinată, în condițiile expres și limitativ prevăzute de lege, pe care le detaliem azi: Citește articolul
Guvernul a emis un punct de vedere negativ referitor la o inițiativă legislativă prin care se propune asimilarea activității desfășurate în baza unui contract de mandat cu activitatea desfășurată în baza unui contract individual de muncă. Punctul de vedere formulat de Guvern are ca fundament o serie de motive prin care se semnalează mai multe aspecte de nepotrivire între cele două tipuri de contracte, fapt ce nu permite, din punct de vedere legislativ, asocierea acestora. Citește articolul
Legislația în vigoare nu permite persoanelor fizice să beneficieze de muncă zilieră, precum permite legea prestatorului casnic pentru activitățile stabilite de aceasta. Există, însă, cazuri în care beneficiarii accesează servicii care nu se regăsesc nici în domeniile legii zilierilor, nici în activitățile stabilite de legea prestatorului, iar în acest sens trebuie să verificăm dacă persoanele care lucrează pentru noi sunt independenți autorizați sau lucrează în baza unui contract de muncă, pentru a evita deopotrivă potențialele litigii și contravențiile. Citește articolul
Într-un contract de muncă se pot găsi uneori și clauze specifice, iar Codul muncii reglementează expres patru exemple frecvent folosite în practică: clauza de mobilitate, cea de confidențialitate, cea de neconcurență și clauza de formare profesională. Aceste clauze impun anumite restricții și pot da naștere la obligația plății unor despăgubiri dacă nu sunt respectate. Citește articolul
Entuziasmul primului job n-ar trebui să pună în umbră ce înseamnă un raport de muncă, de fapt, dar, cel mai important, că firma are numeroase obligații față de angajat (și viceversa e valabil, desigur). Orice tânăr care se angajează pentru prima oară trebuie să știe câteva lucruri despre contractul de muncă, ar trebui să știe ce drepturi minime are, ce înseamnă perioada de probă, cum trebuie recompensată munca suplimentară sau ce taxe dă la stat din salariul trecut în contract. Citește articolul
Și cei sub 18 ani pot munci, fie că vorbim de contracte de muncă, de ucenicie sau de cei care lucrează ca zilieri. Potrivit legislației muncii, ei nu pot lucra însă la fel de mult ca un adult și, cu atât mai puțin, nu pot face ore suplimentare și nu pot lucra după ora 22:00. Sancțiunile pe care le riscă angajatorii ce nu respectă regulile privind munca celor sub 18 ani sunt fie amenzi de mii de lei, fie chiar pedepse cu închisoarea. Citește articolul
Mirajul salariului „atractiv”, uneori alcătuit și din bonificații sau alte elemente, rămâne un subiect de discuție actual, iar cunoașterea aspectelor legale care vizează acest element esențial, salariul, ar trebui să se afle pe lista de priorități a lucrătorilor, pentru că ele fac parte din obligația angajatorului privind informarea prealabilă semnării unui contract sau a unui act adițional. Citește articolul
Deși la prima vedere pare o situație imposibilă - să nu cunoști datele angajatorului pentru care lucrezi - astfel de situații apar, în principal, din cauza informării incorecte și/sau incomplete, dar și din cauza unor temeri nejustificate, cum ar fi, de exemplu „dacă se supără angajatorul că-i cer astfel de informații?” sau „dacă voi fi considerat un angajat problemă?”. Citește articolul
Recent, Codul Muncii a fost modificat prin Legea 140/2023, care a introdus un nou caz de suspendare a contractului individual de muncă (CIM) din inițiativa salariatului: în cazul desfășurării, pe bază de contract încheiat în condițiile legii, a unei activități specifice în calitate de asistent maternal, asistent personal al persoanei cu handicap grav sau asistent personal profesionist. Pentru angajatorul confruntat cu o atare situație de suspendare apar însă două întrebări - una ce ține de durata suspendării, iar alta ce ține de nevoia de a substitui angajatul respectiv. Totodată, în cazul asistentului maternal, legea nouă pare să fie în contradicție cu alte prevederi legale, ce nu par să lase loc unei situații de suspendare a unui CIM. Citește articolul