ACCES PREMIUM
Pe lângă prestarea muncii în baza unui contract de muncă, în mod independent, având propria afacere, sau ca zilier, din 2024 în România există oficial reglementați și „prestatorii casnici”. Acești lucrători au un regim de muncă ocazional, fac numai munci necalificate strict reglementate prin legea lor specială, pot lucra după bunul plac, urmând a fi plătiți exclusiv cu tichete de activități casnice și care trebuie „transformate” ulterior în bani. Prestator casnic poate fi însă și un anumte tip de îngrijitor informal din Legea asistenței sociale.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Firmele care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de câte 20.000 de lei per lucrător, dar nu mai mult de 200.000 de lei, indiferent că sunt 10 sau 800 de contracte lipsă. În schimb, persoanele care lucrează fără forme legale nu beneficiază de protecţie socială, nu pot avea acces la credite pentru că nu au un venit salarial dovedibil în acte, nu-şi vor putea ocroti, în instanţă, drepturile interente relaţiilor de muncă, iar pensiile de care vor beneficia vor fi mult mai mici.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Consumul de băuturi alcoolice, al substanțelor psihoactive sau al substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope afectează relațiile de muncă și poate pune chiar în pericol persoanele care le consumă la locul de mucă sau care se prezintă la serviciu sub influența acestora, dar și pe ceilalți participanți la procesul de muncă. Deși aceste efecte negative nu pot fi negate, regulile în privința relațiilor de muncă sunt lăsate la aprecierea angajatorului care poate, prin regulamentul intern sau prin instrucțiunile proprii privind securitatea și sănătatea în muncă, să le stabilească și să aplice sancțiuni atunci când constată că unul sau mai mulți salariați au săvârșit o abatere disciplinară. Angajatorul nu are responsabilități și nici drepturi în privința timpului liber al angajaților săi, dar are din momentul când aceștia intră pe ușă, la program, până la terminarea programului, când pleacă acasă. Tocmai de aceea, e bine de știut că angajatorilor nu le este doar recomandat, ci chiar impus uneori să ia măsurile necesare și să anunțe autoritățile dacă unul dintre angajați vine la muncă drogat, de pildă.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Pentru că războiul din Ucraina a generat un număr mare de refugiați, o parte considerabilă dintre aceștia ajungând în România, Guvernul a stabilit, spre începutul lunii, ca Ministerul Afacerilor Interne (MAI) să poată face angajări fără concurs, pe perioadă determinată, pentru a acoperi posturile vacante și pentru a-și putea desfășura activitatea. Acum, printr-un ordin al MAI apărut miercuri, au fost stabilite normele procedurale pentru ocuparea posturilor libere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Doar în măsura în care a scăzut volumul de muncă ori un anumit post a devenit redundant sau se desființează departamente întregi, un angajator își poate concedia angajații, a subliniat un specialist în dreptul muncii la conferința de HR organizată săptămâna trecută de avocatnet.ro. Altfel, prin simpla invocare a motivului privind pandemia, concedierile pot fi considerate ca fiind abuzive și, prin urmare, nelegale, angajatorii riscând să fie obligați, în instanță, la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În procesul de recrutare a unui viitor salariat, angajatorul ar putea, teoretic, să prelucreze un număr ridicat de date personale, pentru a afla mai multe despre candidații pentru postul scos la concurs. Pe de altă parte, însă, Regulamentul general privind protecția datelor limitează serios posibilitățile de prelucrare a datelor, angajatorii trebuind să respecte anumite principii și reguli când încearcă să obțină informații despre candidați. Acest lucru este explicat și de Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) în raportul pe anul 2019, publicat recent.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dovedirea faptelor de hărțuire morală la locul de muncă este o sarcină ce revine atât angajatului, cât și angajatorului, potrivit noilor reglementări din legislația muncii în materie de hărțuire. Anca Zegrean, Head of Labor Practice la Biriș Goran, a explicat pentru avocatnet.ro că pentru a dovedi hărțuirea morală la locul de muncă, angajatul trebuie să vină cu probe concrete (mesaje, martori etc.), iar angajatorul trebuie să demonstreze că s-a conformat obligațiilor legale și a investigat situația reclamată de către salariat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Două firme au fost amendate cu peste 10.000 de lei pentru că au făcut discriminare la angajare și pentru că nu au permis accesul unui copil cu dizabilități într-un taxi, încălcând astfel OUG nr. 137/2020, informează Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNDC).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Posibilitatea de a evalua profesional salariații este un drept al angajatorului conferit de legislația muncii. Cu toate acestea, o evaluare făcută în grabă poate cauza firmei respective probleme serioase, avertizează Dan Năstase, consilier juridic specializat în dreptul muncii. Pentru a evita acest lucru, angajatorul ar trebui să parcurgă o serie de etape în cadrul procesului de evaluare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea conferă angajatorului dreptul de a-și evalua salariații, pentru a decide dacă îi păstrează în firmă sau dacă îi concediază, din cauza faptului că nu mai corespund profesional locului de muncă pe care îl ocupă. Numai că angajatorul poate concedia astfel un angajat doar dacă i-a adus la cunoștință evaluarea și rezultatele sale, a explicat un consilier juridic pentru redacția noastră.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
Dragos Niculescu 
Anca Cernat 
Alexandros Bakos 
Andreea Tutulan 
