ACCES PREMIUM
Inspecția Muncii (IM) a transmis Ministerului Muncii o propunere prin care cere abrogarea prevederilor din Codul muncii ce permit inspectorilor de muncă să suspende activitatea angajatorilor la care sunt identificați salariați fără contract individual de muncă (CIM).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În următorul pachet de măsuri pe care Guvernul își va asuma răspunderea se regăsește, pe lângă mai multe modificări fiscale deja discutate și unele privind legislația insolvenței, o propunere dură de sancționare a muncii la negru, dar și propunerea ca inspectorii de muncă să poarte body-cam-uri în timpul controalelor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Exploatarea minorilor pe șantiere este parte dintr-un fenomen mai larg al muncii nedeclarate, extrem de răspândit în România și, din păcate, prevalent în sectorul construcțiilor. Legislația română stabilește clar care e vârsta minimă de angajare și care sunt limitările stricte privind timpul de lucru și condițiile de muncă, pentru a proteja dezvoltarea și educația tinerilor. Munca nedeclarată privează lucrătorii de protecție socială, generează evaziune fiscală și concurență neloială. Deși legea prevede amenzi care pot părea mari în comparație cu altele, maximul la care se poate ajunge (200.000 de lei) pare necorelat cu gravitatea faptelor în multe cazuri. Deși Parlamentul a decis acum mulți ani o sancțiune mai dură de atât - suspendarea activității - aplicarea sa rămâne imposibilă din cauza lipsei normelor subsecvente ce trebuie adoptate la nivel de minister.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acțiunile de control ale inspectorilor de muncă au condus în 2024 la o valoare totală a amenzilor de 133.203.400 lei, peste un milion de lei din acest total fiind aplicat persoanelor fizice. Cele mai mari amenzi vizează, ca de obicei, munca nedeclarată și încălcările legate de plata salarială (mai ales sub nivelul minim) și de evidența contractelor au generat cele mai mari sancțiuni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Un lucrător începe munca, pe perioadă de probă de două - trei zile, care s-a prelungit pentru aproximativ două săptămâni, însă fără a semna un contract, așa cum impune Codul muncii. În ultima zi, lucrătorul a încasat de la clienții angajatorului o sumă de bani, dar a decis să nu mai continue la acel loc de muncă. Când a solicitat plata pentru munca prestată, angajatorul a refuzat, susținând că lucrătorul nu a lucrat efectiv, ci „s-a plimbat”, iar lucrătorul refuză să înapoieze sumele încasate în numele angajatorului. Angajatorul amenință cu acțiuni legale, iar lucrătorul se află în fața unui risc pe care nici nu-l bănuiește: cel penal. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Libertatea economică este un drept fundamental, iar acesta este recunoscut atât de Constituție, cât și de legislația europeană și internațională, însă relațiile de muncă au reguli clare și peste care nu se poate trece chiar dacă ne aflăm într-o structură complexă de business, în care mai multe persoane juridice au același asociat, acționar sau administrator și între entitățile din grupul de firme se desfășoară anumite activități comune sau strâns legate între ele. Ideea de a „împrumuta” un angajat de la o firmă din grup la alta nu poate să existe făcând abstracție de legislația muncii, nici chiar dacă angajatul n-ar avea o problemă cu asta. Deși detașarea e soluția evidentă, ea nu este adoptată pentru că cele două sau mai multe companii care folosesc munca aceluiași angajat au nevoie, de fapt, fiecare de câte un angajat propriu - dar e mai simplu și mai ieftin să-l utilizeze pe același.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În cazul contractelor de muncă cu timp parțial, Codul muncii interzice efectuarea de ore suplimentare, iar această interdicție trebuie menționată în mod explicit în contractul individual, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna în practică. Angajații, în special tinerii sau cei cu un nivel de educație scăzut, pot fi nevoiți să lucreze ore în plus fără a fi conștienți că ceea ce fac e muncă nedeclarată. În cazul unui control, angajatorul riscă amenzi, dar angajatul afectat nu are garanția primirii remunerației pentru orele lucrate, fiind nevoit să se adreseze instanței pentru asta.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Un contract de muncă presupune prestarea muncii pentru un singur angajator, iar angajator înseamnă o singură persoană juridică, chiar dacă asociatul/asociații deține/dețin părți sociale/acțiuni în mai multe societăți sau chiar dacă administratorul are această calitate și în cadrul altei societăți, inclusiv în situația în care acestea își desfășoară activitatea în același perimetru. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea stabilește că angajatorii au obligația de a încheia și de a înregistra contractele individuale de muncă înainte ca angajații să înceapă efectiv activitatea. Conform Codului muncii, prestarea oricărei activități de către lucrător presupune, anterior, încheierea unui contract individual de muncă, care să fie semnat de ambele părți și înregistrat în registrul general de evidență a salariaților (Revisal) cel târziu cu o zi lucrătoare înainte de începerea activității. Ignorarea acestor obligații sau formalități, cum le-ar numi mulți, atrage sancțiuni severe.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Independent vs. dependent
Atenția autorităților fiscale s-a dus tot mai mult, în lunile recente, în direcția colaborărilor pentru aplicațiile de ridesharing sau de livrări la domiciliu. În aceste cazuri se pune în discuție „clasica” dilemă a naturii activității PFA-urilor care au colaborări cu persoane juridice. Acolo unde se descoperă că vorbim de o relație de subordonare între părți, autoritățile nu ezită să reîncadreze activitatea PFA-urilor din independentă în dependentă (adică salarială) și să facă impuneri suplimentare pentru taxe salariale.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristina Iacob 
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Dan Năstase, Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc