Nereguli găsite de inspectorii de muncă în saloanele de înfrumusețare

„Ca urmare a celor 1739 de controale efectuate, 22 de angajatori și 2 persoane fizice au fost sancționați pentru utilizarea, respectiv prestarea de muncă nedeclarată. Un angajator a fost sancționat pentru utilizarea de muncă nedeclarată a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 -18 ani. Valoarea totală a amenzilor este de 615.300 de lei, din care 450.000 de lei pentru muncă nedeclarată”, scrie în comunicatul recent al Inspecției Muncii privind concluziile campaniei naționale privind identificarea cazurilor de muncă nedeclarată în domeniile de activitate coafură, înfrumusețare și întreținere corporală, desfășurate în perioada 17 - 20 ianuarie 2024. 

Ce nereguli au găsit inspectorii, în mod concret? Personal ce lucra fără contracte de muncă scrise și/sau transmise în Revisal la timp - adică „muncă la negru” - , inclusiv lucrători sub 18 ani , pontaje care nu reflectă realitatea orelor de activitate prestate sau lipsa cu totul a evidențelor, regulamente interne incomplete, acestea fiind cele mai frecvente probleme menționate în comunicatul Inspecției Muncii. 

În ceea ce privește angajații sub 18 ani, niciun minor nu ar trebui să lucreze fără contract de muncă, înregistrat în Revisal. Codul muncii stabilește că un minor poate fi angajat începând cu vârsta de 16 ani sau 15 ani, dacă are acordul părinților, și pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, fără a i se periclita sănătatea, dezvoltarea și pregătirea profesională. Programul de lucru maxim este de șase ore pe zi/30 de ore pe săptămână (fiind considerat un program full-time). Angajatorii care nu respectă aceste reguli nu riscă doar amenzi, ci chiar pedepse cu închisoarea. Mai multe despre munca minorilor, aici. 

Apoi, deși nu există o formă prestabilită de autorități pentru evidența orelor de lucru, ea trebuie să fie relativ detaliată, să cuprindă cel puțin orele de început și de terminare a activității, iar lipsa ei le poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 lei. Evidențele nu trebuie să aibă neapărat o formă sau alta, cum arată acestea fiind o chestiune lăsată la latitudinea firmelor, atâta vreme cât sunt suficient de detaliate. De exemplu, evidența poate fi o condică de prezență sau o foaie colectivă de prezență, dar și un pontaj manual ori electronic. Totuși, pontajul angajaților nu se poate face prin camerele video care au un sistem de recunoaștere facială, chiar dacă există un consimțământul din partea salariaților. 

Bacșișul - de ce e relevant în această discuție?

Chiar în decursul acestei luni, cineva ne scria despre situația de la salonul unde lucrează: muncă full-time și chiar peste program, remunerată sub nivelul minimului pe economie pentru că, cel mai probabil, în contract norma este parțială, lipsa pontajelor și salarii neplătite la timp.

Activitatea din saloanele de înfrumusețare are, ce-i drept, un lucru în comun cu HoReCa - practica bacșișului - ceea ce îi face uneori pe angajatori să considere că angajații nu ar trebui neapărat remunerați la nivelul cuvenit, pentru că câștigă și de la clienți. Firește, acest considerent nu poate explica nereguli precum cele constatate de inspectorii de muncă, dar explică cel puțin în parte problema remunerațiilor necorespunzătoare sau necorelate cu norma. 

Doar că reglementarea bacșișului nu se extinde și în zona saloanelor de înfrumusețare - mai exact, aici, bacșișul este nereglementat.

Din ianuarie 2023, bacșișul trebuie trecut pe bonul fiscal și apoi impozitat înainte să ajungă efectiv în buzunarele salariaților, așa cum s-a stabilit prin Legea 376/2022. Fiscalizarea vizează însă doar firmele care activează pe codurile CAEN 5610 (restaurante) și 5630 (baruri și alte activități de servire a băuturilor). La acest moment, nu există nicio intenție clară de a extinde reglementarea și alte domenii de activitate unde se practică bacșișul.