Dan Năstase, Simona Voiculescu

ACCES PREMIUM

Ce valoare ar putea avea legiferarea dreptului la deconectare într-o realitate unde angajatorii nu respectă nici regulile puse pe hârtie de zeci de ani

Parlamentul European a propus, acum mai bine de trei ani, o directivă privind dreptul la deconectare, care ar permite angajaților să fie inaccesibili în afara orelor de lucru fără a fi penalizați, un drept recunoscut în prezent doar de câteva state membre ale Uniunii Europene (UE), precum Franța și Belgia. Această reglementare vizează asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea personală, echilibru care e reflectat însă demult de norme internaționale, europene și naționale, dar care este adesea ignorată de angajatori, ceea ce conduce la abuzuri și la sancționarea angajaților când nu e cazul. Deși legislația existentă limitează timpul de muncă și garantează concediile, constrângerile impuse de unele firme sau instituții/autorități complică respectarea unui principiu fundamental. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Un angajat prestează activități pentru mai multe companii dintr-un grup, dar are contract doar cu una dintre ele. Ce e în neregulă aici?

Libertatea economică este un drept fundamental, iar acesta este recunoscut atât de Constituție, cât și de legislația europeană și internațională, însă relațiile de muncă au reguli clare și peste care nu se poate trece chiar dacă ne aflăm într-o structură complexă de business, în care mai multe persoane juridice au același asociat, acționar sau administrator și între entitățile din grupul de firme se desfășoară anumite activități comune sau strâns legate între ele. Ideea de a „împrumuta” un angajat de la o firmă din grup la alta nu poate să existe făcând abstracție de legislația muncii, nici chiar dacă angajatul n-ar avea o problemă cu asta. Deși detașarea e soluția evidentă, ea nu este adoptată pentru că cele două sau mai multe companii care folosesc munca aceluiași angajat au nevoie, de fapt, fiecare de câte un angajat propriu - dar e mai simplu și mai ieftin să-l utilizeze pe același. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce pași ar trebui să avem în vedere la reintegrarea pe post a angajatului concediat nelegal

Reintegrarea unui angajat în funcția deținută înainte de concediere nu necesită semnarea unui nou contract de muncă, ci presupune reluarea relației de muncă în aceleași condiții anterioare, conform hotărârii judecătorești. Procesul de reintegrare implică o serie de pași la nivel intern și luarea unei decizii care să respecte întocmai hotărârea judecătorească, existând riscuri legale în cazul nerespectării acesteia - răspunderea penală și civilă. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Plafonarea decontării ochelarilor pentru bugetari la 500 de lei, oficializată

Autoritățile și instituțiile publice vor deconta angajaților ochelari sau alte dispozitive de corecție speciale în limita sumei de 500 de lei / persoană, potrivit ordonanței adoptate săptămâna trecută de Guvern, la scurt timp după ce a fost pusă în dezbatere. Măsura se vrea un răspuns la o decizie mai veche a Curții de Justiției a Uniunii Europene (CJUE), dar și o protejare a resurselor financiare ale statului de pretențiile prea mari ale lucrătorilor de la stat. O chestiune criticabilă e că nu s-a oferit nicio explicație pentru modul cum s-a ajuns la suma de 500 de lei ca plafon de decontare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Exercițiile de mobilizare: Ce obligații au angajatorii în privința rezerviștilor

Angajatorii au obligația de a susține angajații care fac parte din rezerva armatei și sunt chemați la exerciții de mobilizare. Potrivit legii, angajatorii trebuie să actualizeze și să comunice periodic centrelor militare situația militară a angajaților, să acorde un concediu suplimentar pentru rezerviștii chemați la exerciții și să suspende contractul de muncă al salariaților participanți la exerciții. Nerespectarea acestor obligații poate atrage amenzi semnificative. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Analiză Majorarea obligatorie a unor salarii minime de la 1 ianuarie în contextul beneficiului de netaxare

Creșterea obligatorie „a salariilor minime cu vechime” de la 1 ianuarie și aplicarea beneficiului de netaxare la cei 200 de lei din salariul minim își dau întâlnire momentan într-o discuție destul de complicată: pe de o parte, legea îi forțează pe angajatori să crească acele salarii, iar nu cu sume derizorii, dar, pe de altă parte, din cauza acelui beneficiu de netaxare, angajatorii trebuie să acorde câte cel puțin 150 de lei per angajat ca să ajungă la netul pe care îl au aceștia acum. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Utilizarea I.A. la locul de muncă - angajatorii ar trebui să ia în considerare și să traseze reguli și pentru utilizarea instrumentelor fără acordul lor

Utilizarea inteligenței artificiale (I.A.) în activitatea profesională implică și riscuri, iar provocările sunt pe măsura beneficiilor, răspunderea fiind împărțită, chiar dacă nu în mod egal, între lucrătorii care o utilizează și angajatorii lor. Dacă poate fi unanim admis că e utilizarea I.A. la locul de muncă, cu intenție și sub supravegherea managementului, are nevoie de o politică internă în acest sens, atunci cu atât mai mult trebuie să admitem și că utilizarea fără cunoștința angajatorului trebuie, de asemenea, abordată în regulile interne. Citește articolul