Regulamentul european privind inteligența artificială (AI) intră în vigoare pe 1 august și impune un cadru legal detaliat pentru utilizarea AI în Uniunea Europeană. Deși vorbim de un termen de intrare în vigoare luna viitoare, aplicarea regulamentului va fi una graduală, iar despre o aplicabilitate generală discutăm abia peste două veri. Pe 2 februarie anul viitor, primele două capitole din regulament, care includ definiții, practici interzise și obligații de alfabetizare în AI pentru furnizori și utilizatori, vor fi intra în vigoare. De la 2 august anul viitor, vorbim de aplicarea unor prevederi referitoare la autoritățile de notificare, organismele de evaluare a conformității, Oficiul pentru AI și sancțiuni. Abia din august 2027 însă se vor aplica normele de clasificare pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc. Citește articolul
Indiferent de instrumentele de forță de muncă, oamenii sunt cei care, în cele din urmă, au viziunea, construiesc și experimentează schimbările profunde din status quo-ul muncii. Șansele de creștere durabilă a afacerilor depind de gradul în care organizațiile păstrează o mentalitate centrată pe oameni în timp ce integrează noile tehnologii. Capacitatea inteligenței artificiale generative (GenAI) de a converti datele introduse de utilizatori în produse valoroase -- coduri personalizate, analize de date, rapoarte -- reprezintă o realizare importantă. Citește articolul
Potrivit studiului Deloitte Global Human Capital Trends 2024, creșterea nivelului de stres la locul de muncă este principală preocupare pentru peste jumătate dintre angajați la nivel mondial, urmată de avansul tehnologic și de impactul schimbărilor digitale asupra locurilor de muncă. Conceptul de sustenabilitate umană, care vizează crearea unui mediu de lucru durabil din punct de vedere al capitalului uman, este introdus, arătând că doar 46% dintre respondenți iau măsuri concrete în acest sens. Studiul subliniază importanța adaptării organizațiilor la noile tehnologii și la nevoile angajaților, evidențiind diferențele de percepție între lideri și angajați. Integrarea imaginativă a tehnologiei și a oamenilor este crucială pentru succesul organizațiilor, iar evoluția resurselor umane către o abordare interdepartamentală este considerată esențială în contextul actual al pieței muncii. Citește articolul
Pentru a-ți asigura confidențialitatea și securitatea, este esențial să respecți câteva reguli de bună practică atunci când interacționezi cu chatbot-urile AI: evită să împărtășești detalii financiare, informații personale și gânduri intime, informații confidențiale de la locul de muncă, parole, detalii rezidențiale sau alte date personale. Vei vedea care este motivul acestor recomandări în cele ce urmează. Citește articolul
În aprilie 2021, Comisia Europeană a prezentat un proiect ambițios de regulament privind inteligența artificială (IA), care urmărește să stabilească norme clare pentru utilizarea IA în Uniunea Europeană și care urmează să fie implementat și aplicat în toate statele membre ale UE. Acest proiect de regulament face parte din strategia digitală a UE, componentă esențială a eforturilor de susținere a tranziției verzi și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Citește articolul
Dacă angajații utilizează platforme precum ChatGPT, unul dintre riscurile ce trebuie prezentate în instruirile periodice privind prelucrarea datelor personale trebuie să fie axat și pe aceste utilizări. Altfel spus, angajații trebuie să înțeleagă că, deși nu pare similar cu a distribui pe WhatsApp un document cu datele personale ale unui client, a încărca datele sale în discuțiile cu ChatGPT, oricât de profesionale ar fi ele și oricât de nobil scopul, ele nu ar trebui să ajungă nici acolo. Pentru a asigura conformitatea cu GDPR, angajații ar trebui să anonimizeze datele și să utilizeze exemple generice sau date fictive atunci când folosesc platforme de inteligență artificială (A.I.). Citește articolul
Inteligența artificială (IA) poate fi folosită cu succes, inclusiv în domeniul fiscal-contabil, pentru a gestiona mai bine și mai rapid sarcinile repetitive și cronofage cu care se pot confrunta profesioniștii. De exemplu, IA poate fi folosită pentru obligații declarative, documentarea litigiilor, identificarea riscurilor și nu numai. Citește articolul
Pornind de la teama care este promovată în spațiul public de ceva vreme privind înlocuirea lucrătorilor cu mai micii sau mai marii roboței, am întrebat două softuri de A.I. care sunt vulnerabilitățile salariaților din acest moment. Să-i spunem top 5 vulnerabilități ale salariaților în actualul context, iar acestea ar fi stabilitatea și predictibilitatea la locul de muncă, gestionarea salariilor reduse, pregătirea profesională insuficientă, securitatea socială inadecvată sau insuficientă și condițiile de muncă inadecvate. Aceste vulnerabilități pot fi remediate prin educație financiară, creșterea nivelului de pregătire profesională, îmbunătățirea sistemului de securitate socială și asigurarea unor condiții de muncă adecvate. Citește articolul
Utilizarea inteligenței artificiale (I.A.) în activitatea profesională implică și riscuri, iar provocările sunt pe măsura beneficiilor, răspunderea fiind împărțită, chiar dacă nu în mod egal, între lucrătorii care o utilizează și angajatorii lor. Dacă poate fi unanim admis că e utilizarea I.A. la locul de muncă, cu intenție și sub supravegherea managementului, are nevoie de o politică internă în acest sens, atunci cu atât mai mult trebuie să admitem și că utilizarea fără cunoștința angajatorului trebuie, de asemenea, abordată în regulile interne. Citește articolul
Cu ocazia unui studiu recent publicat în materia efectelor inteligenței artificiale generative (IAG) asupra pieței muncii, Organizația Internațională a Muncii (OIM) face apel la politicienii din întreaga lume să înceapă să se gândească mai repede asupra abordării schimbărilor tehnologice în curs. Deși în domeniul muncii IAG nu este, intrinsec, „nici bună, nici rea”, impactul socioeconomic al utilizării sale va depinde în mare măsură de modul în care este gestionată folosirea sa (inclusiv la nivel de reglementare), OIM arătând că, fără politicile adecvate, unde vocea lucrătorilor afectați de ajustările din piața muncii trebuie obligatoriu ascultată, există un risc ca doar câteva dintre țările bine poziționate economic și participanți din piață să poată valorifica beneficiile tranziției către noua piață a muncii, în timp ce costurile pentru lucrătorii afectați ar putea fi brutale. OIM subliniază că nu munca fizică e cea mai expusă pe termen scurt, ci munca de birou, dar că nu trebuie să generalizăm în aprecierea gradului de înlocuire a diverselor atribuții, întrucât IAG are potențialul să ducă și la creșterea locurilor de muncă. Citește articolul