Studiu OIM: IA generativă ar putea duce mai degrabă, pe termen scurt, la creșterea locurilor de muncă, iar nu la dispariția lor. E nevoie însă de politici adecvate și responsabile

Pe 21 august, OIM publica studiul „IAG și locurile de muncă: O analiză globală a potențialelor efecte asupra cantității și calității locurilor de muncă”, prin care sugerează că majoritatea locurilor de muncă și a industiilor sunt expuse doar parțial automatizării și că este mai probabil să fie sporite decât înlocuite de cel mai recent val de IAG (de exemplu, chatGPT). Prin urmare, impactul cel mai mare al IAG nu constă, probabil, în dispariția locurilor de muncă, ci în schimbările calitative aduse unor locuri de muncă, în special în privința intensității muncii și a autonomiei. 

OIM recunoaște însă că de data asta nu job-urile celor din producție vor fi cele înlocuite de mașinării care fac treaba lucrătorilor, ci „job-urile intelectuale” sau de birou, întrucât instanțele precum chatGPT posedă abilități îmbunătățite de a efectua sarcini cognitive, precum analizarea textelor, redactarea documentelor și mesajelor, căutarea prin arhive extinse ori simpla căutare prin „cotloanele” internetului pentru informații suplimentare. Astfel, pentru unele munci de birou, nivelul de expunere în fața GPT este mediu, însemnând că șansele ca angajații să fie măcar în parte înlocuiți ca urmare a utilizării IAG sunt destul de mari. Dar nu trebuie făcute generalizări. Nu toate muncile de birou vor dispărea în următorii zece ani. Din contră, pentru unele job-uri, folosirea IAG va contribui, per total, la îmbunătățirea condițiilor de muncă, iar alte joburi o să apară pe piață.

Având o acoperire globală, studiul OIM documentează diferențele semnificative în materia efectelor pe care IAG le vor avea asupra țărilor aflate la diferite niveluri de dezvoltare, legate de structurile economice actuale și de decalajele tehnologice existente.

Studiul OIM arată că 5,5% din totalul locurilor de muncă în țările cu venituri ridicate sunt potențial expuse la automatizare extinsă, în timp ce în țările cu venituri mici, riscul de automatizare vizează doar aproximativ 0,4% din piața muncii. Pe de altă parte, potențialul de creștere a joburilor este aproape egal în toate țările, OIM sugerând că, aplicând politicile potrivite, acest nou val de transformare tehnologică ar putea oferi beneficii importante până și țărilor în curs de dezvoltare.

Interesant e că un rezultat al folosirii IAG ar fi că, în țările slab dezvoltate, anumite locuri de muncă ce presupun doar activitate de birou (unde femeile sunt suprareprezentate) nu vor apărea niciodată.  

Desigur, impactul socioeconomic al IAG va depinde în mare măsură de modul în care este gestionată răspândirea sa în diversele ramuri de activitate. OIM argumentează în favoarea necesității absolute de a elabora politici care să sprijine o tranziție cât mai ordonată, echitabilă și care să implice consultarea lucrătorilor. Vocea lucrătorilor, formarea profesională a acestora în dobândirea de abilități și protecția socială adecvată vor fi esențiale pentru gestionarea tranziției. În caz contrar, există riscul ca doar câteva țări și actori bine pregătiți din piață să beneficieze de noua tehnologie, iar restul să rămână la o considerabilă distanță. 

Autorii studiului observă că „rezultatele tranziției tehnologice nu sunt pre-determinate. Oamenii sunt cei care stau în spatele deciziei de a încorpora astfel de tehnologii și tot oamenii sunt cei care trebuie să ghideze procesul de tranziție".