Viitorul muncii în următorii cinci ani: Tendințele care definesc piața globală, joburi care vor dispărea și altele pentru care cererea crește accelerat

Raportul prezintă o analiză bazată pe un sondaj realizat la peste 1.000 de angajatori globali și identifică cinci macrotrenduri majore – schimbări tehnologice, tranziția verde, fragmentarea geoeconomică, incertitudine economică și schimbări demografice – și analizează impactul acestora asupra creării și distrugerii locurilor de muncă, precum și asupra cerințelor în ceea ce privește competențele. Documentul conchide însă cu aceeași subliniere recurentă în toate rapoartele și analizele de profil: e nevoie acută de programe de recalificare și perfecționare a competențelor pentru a face față schimbărilor care au loc și vor avea loc inevitabil pe piața muncii în următorii ani.

Tendințele majore care influențează piața muncii

Schimbări tehnologice (AI, automatizare, acces digital): Extinderea accesului digital este estimată să creeze 19 milioane de locuri de muncă, dar să elimine nouă milioane până în 2030. De exemplu, inteligența artificială va genera 11 milioane de locuri de muncă, dar va elimina tot atâtea, marcând o tranziție rapidă în diverse industrii​. Robotica și sistemele autonome ar urma să elimine cel mai mare număr net de locuri de muncă, potrivit raportului: undeva la cinci milioane. Sistemele autonome și roboții vor transforma sectoare precum producția, transporturile și agricultura, iar investițiile globale în robotizare sunt dominate de țări precum China, SUA, Germania, Japonia și Coreea de Sud.

• 86% dintre companii estimează că AI va avea cel mai mare impact asupra afacerilor lor până în 2030;
• Roluri precum „Specialiști AI și Machine Learning” și „Dezvoltatori de Aplicații Software” sunt printre cele mai rapide joburi în creștere.
• Generative AI (GenAI), cum ar fi modelele de tip GPT, a avut o creștere exponențială, generând astfel o cerere mare de competențe legate de „prompt engineering” și utilizarea în diverse domenii.
• Pentru România, investițiile în automatizare și AI vor fi critice pentru a menține competitivitatea în sectoare precum manufactură, IT și servicii. Raportul arată că companiile ar putea beneficia de stimulente guvernamentale pentru adoptarea AI-ului și a tehnologiilor avansate.

Tranziția verde (reducerea emisiilor, adaptarea la schimbările climatice): Adaptarea la schimbările climatice este a treia sursă principală de joburi noi, estimată să adauge undeva la cinci milioane de joburi până în 2030. Reducerea emisiilor de carbon va contribui cu alte trei milioane, arată raportul. Cererea de competențe „verzi” crește mai rapid decât oferta (doar 12% din forța de muncă globală a dobândit competențe verzi între 2022 și 2023, în timp ce joburile care cer astfel de competențe au crescut cu 22% în aceeași perioadă), roluri precum „Ingineri în energie regenerabilă”, „Ingineri de mediu” și „Specialiști în vehicule electrice autonome” fiind cele mai căutate​. Ratele de angajare în sectoarele „verzi” s-au menținut stabile în timpul pandemiei, ceea ce le evidențiază ca fiind reziliente​.

• Peste 47% dintre angajatori consideră că investițiile în decarbonizare vor transforma afacerile lor până în 2030.
• 41% dintre companii identifică adaptarea climatică drept un motor major al transformării.
• Companiile din energie, agricultură și transporturi din România trebuie să prioritizeze investițiile în tehnologii verzi și eficiență energetică. E nevoie însă de inițiative pentru certificarea și pregătirea angajaților în domeniul sustenabilității.

Fragmentarea geoeconomică și incertitudinile economice: Restricțiile comerciale au crescut semnificativ între 2020 și 2024, afectând lanțurile globale de aprovizionare. Acest trend a generat pierderi estimate la 0.2%-7% din PIB global​. Cum afectează asta piața muncii? Prin necesitatea de relocalizare a acivităților, deci, a locurilor de muncă. Raportul arată că 14.5% dintre companii estimează relocalizarea business-ului ca urmare a fragmentării geoeconomice​.

• Sectoarele dependente de lanțuri globale de aprovizionare, precum industria auto, aerospațială, mineritul și producția avansată, sunt cele mai afectate​.
• Aproximativ 34% dintre angajatori consideră că tensiunile geopolitice și conflictele vor transforma modelul lor de afaceri în următorii cinci ani​.
• FMI estimează că fragmentarea geoeconomică ar putea reduce PIB-ul global cu până la 7%, iar țările în curs de dezvoltare sunt cele mai vulnerabile​.
• Crearea de locuri de muncă este susținută în industriile de securitate cibernetică și tehnologie, unde cererea pentru specialiști este în creștere.
• Relocarea poate genera joburi noi în țările care investesc în infrastructură locală, dar poate duce și la pierderi în regiunile dependente de globalizare.

Schimbările demografice (populație în scădere sau în creștere în anumite regiuni): În economiile dezvoltate, declinul populației active (îmbătrânirea populației) pune presiune pe sistemele economice, dar stimulează automatizarea proceselor​, iar raportul arată că țări precum India și Africa Sub-Sahariană vor reprezenta două treimi din noii-intrați pe piața muncii până în 2030.

• În prezent, populația activă globală este împărțită aproape egal între țările cu venituri mari și cele cu venituri mici. Până în 2050, țările cu venituri mici vor reprezenta 59% din populația activă globală.
• Economiile dezvoltate, precum Germania, Japonia și Italia, se confruntă cu scăderea populației active, crescând presiunea pe forța de muncă și pe sistemele de asistență socială. Companiile din aceste regiuni prioritizează automatizarea proceselor (79%) și creșterea colaborării om-mașină (67%) pentru a compensa deficitul de forță de muncă.
• Piețele emergente riscă să nu creeze suficiente locuri de muncă pentru noile generații, lăsând până la 800 de milioane de tineri în incertitudine economică​.
• Populația îmbătrânită din România necesită soluții de automatizare și digitalizare în industrii esențiale precum agricultură, manufactură și sănătate.
• Populațiile îmbătrânite vor genera cerere pentru locuri de muncă în îngrijire personală și servicii sociale​. Or, pentru antreprenori înseamnă o oportunitate de business, la fel ca în cazul reconversiei profesionale, unde cererea este, de asemenea, în creștere. 

Probleme sociale și economice (costuri ridicate ale vieții, inegalitate): Creșterea costului vieții determină atât crearea (+4 milioane), cât și pierderea (-3 milioane)​ de locuri de muncă, iar raportul arată că inflația este singurul trend macroeconomic estimat să elimine mai multe locuri de muncă decât creează. 

• Creșterea costului vieții este a doua cea mai influentă tendință identificată de angajatori, 50% dintre companii estimând că le va transforma operațiunile până în 2030.
• Regiunile cu economii emergente sunt cele mai vulnerabile la șocuri economice, din cauza vulnerabilităților lor structurale. 
• Soluțiile care reduc costurile consumatorilor (eficiență energetică, digitalizare) devin extrem de atractive, dacă ne gândim la oportunitățile de business.

Tendințe în materie de joburi și competențe specifice

Raportul Future of Jobs 2025 arată o serie de joburi ce beneficiază de o creștere rapidă pe piață, în timp ce altele dispar încetul cu încetul, fiind complet sau măcar parțial înghițite de noile tehnologii. Pentru angajați următorii ani sunt cruciali în ceea ce privește relevanța pe piața muncii, cuvintele-cheie fiind reorientare și recalificare la nivel profesional. Dezvoltarea competențelor în domenii precum inteligența artificială este esențială.

Partea bună este că evoluția tehnologică a permis și accesul mult mai facil la resursele de învățare, inclusiv din perspectiva costurilor de formare. Competențele pot fi dobândite acum și prin micro-certificări, care chiar dacă nu deschid, din prima, ușa către oportunitățile de top, sunt mijlocul prin care se poate ajunge mult mai ușor la acestea, multe companii fiind mai degrabă interesate de capacitatea rapidă de învățare, de competențele dobândite, mai degrabă decât de calificările tradiționale.

Conform raportului, evoluția tehnologică și transformările macroeconomice determină schimbări semnificative în competențele necesare pe piața muncii. 

1. Analytical Thinking: Rămâne cea mai cerută abilitate, fiind esențială în rezolvarea problemelor complexe și luarea deciziilor bazate pe date.
2. AI și Big Data: Gestionarea și interpretarea volumelor mari de date devin critice, iar abilitățile în AI și Big Data vor crește cu 86% în utilizare​.
3. Resiliență, flexibilitate și agilitate: Cerute în contexte de incertitudine economică și adaptare la schimbări rapide​.
4. Lifelong Learning: Dorința și capacitatea de a învăța continuu vor deveni esențiale pentru angajați​.
5. Networks și Cybersecurity: Creșterea digitalizării și riscurile cibernetice impun dezvoltarea acestor abilități​.
6. Leadership și influență socială: Esențiale pentru gestionarea echipelor și crearea unui impact organizațional​.

În era AI-ului, competențele umane critice sunt empatia și ascultarea activă, creativitatea și gândirea critică, dar și managementul talentelor. 

Provocări

Lipsa competențelor pe piața muncii este cel mai mare obstacol, identificat în aproape toate regiunile și industriile​, arată raportul. De asemenea, multe companii întâmpină dificultăți în alinierea culturii interne cu noile tendințe și tehnologii​, iar rigiditatea cadrului legislativ împiedică adoptarea rapidă a noilor practici de muncă​. Infrastructura tehnologică insuficientă este și ea marcată ca o provocare de peste 30% dintre companiile analizate. 

Din perspectiva politicilor publice, piața muncii așteaptă în mod special finanțarea programelor de recalificare și supracalificare, îmbunătățirea sistemelor publice de educație, dar și evoluții legislative care să permită mai multă flexibilitate în muncă, recalificare mai ușoară și migrația talentelor.