Abordarea deficitului de competențe în Europa. În lipsa adoptării urgente a unor politici coerente, riscul de marginalizare economică pe termen lung în cazul României rămâne ridicat

Prezentat săptămâna trecută, Raportul „Viitorul competitivității europene”, realizat de Mario Draghi la solicitarea Comisiei Europene, subliniază că deficitul de competențe este una dintre principalele bariere pentru inovare și competitivitate în UE, unde o discrepanță majoră între competențele actuale ale angajaților și cerințele pieței, în special în domenii precum tehnologiile digitale avansate, automatizarea și tranziția verde. Această lipsă de competențe afectează productivitatea și limitează creșterea economică, reducând capacitatea Europei de a concura cu alte economii globale.

Rapotul evidențiază o nevoie urgentă de recalificare și perfecționare a forței de muncă, pentru a face față progreselor rapide din domeniul inteligenței artificiale (AI), calculului de înaltă performanță și tranziției energetice. De vină pentru deficitul de competențe sunt, înainte de toate, chiar dificultățile întâmpinate de sistemele educaționale, care nu reușesc să formeze suficient de rapid noile generații în domenii esențiale pentru viitor. Cheltuielile publice ale UE pentru educație reprezintă 4,7% din PIB, dar cu variații mari între țări. 

O altă problemă o reprezintă scăderea și îmbătrânirea populației. În 2022, raportul era de o persoană în vârstă la trei persoane de vârstă activă, însă până în 2070, raportul va fi de mai mult de o persoană în vârstă la două persoane de vârstă activă. O mare parte din această reducere a populației active va avea loc până în 2045. Raportul arată că există încă mult potențial neexploatat în Europa: 21% din populația cu vârste între 20-64 ani este inactivă, iar 8 milioane de tineri nu sunt angajați, nici în educație sau formare. Rata de ocupare a femeilor este cu 10 puncte procentuale mai mică decât cea a bărbaților, din cauza responsabilităților domestice inegale și a lipsei de servicii accesibile de îngrijire a copiilor. Acest decalaj crește odată cu vârsta, iar persoanele de peste 55 de ani au șanse mai reduse de a fi angajate, ceea ce aduce costuri sociale semnificative.

Mai departe, participarea în educația și formarea adulților este scăzută în UE, iar progresele sunt inegale între statele membre. Companiile sunt reticente în a investi în formare din cauza lipsei de finanțare și a coordonării slabe între companii, lucrători și organizațiile de formare și există deficiențe în sistemele actuale de formare pentru adulți, inclusiv în proiectarea și implementarea programelor de formare profesională. Pentru a îmbunătăți aceste sisteme, este necesar un nou model care să implice angajatorii și alte părți interesate în toate etapele procesului de învățare pentru adulți. Un exemplu de succes prezentat ca studiu de caz în raport este Finlanda, unde 25,2% dintre adulți participă la formare, față de media UE de 11,9%.

În raport, România este menționată ca unul dintre statele membre care se confruntă cu un decalaj semnificativ în ceea ce privește competențele digitale și tehnice. În ciuda eforturilor de a îmbunătăți infrastructura educațională și de formare profesională, țara noastră se află în continuare sub media europeană în ceea ce privește accesul la educația STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și formarea continuă a forței de muncă. 

Aproximativ 42% dintre europeni nu au competențe digitale de bază, inclusiv 37% dintre cei care constituie forța de muncă. Experții IT cu competențe avansate sunt foarte căutați, ceea ce duce la o concurență crescândă între sectoare pentru recrutarea acestora. Aproximativ 63% dintre companiile UE care încearcă să recruteze specialiști IT întâmpină dificultăți în ocuparea acestor posturi. 

Condițiile de muncă precare, salariile mici și riscurile de sănătate și siguranță agravează lipsa forței de muncă, în special în domenii precum educația sau îngrijirea rezidențială. În plus, factori precum lipsa locuințelor accesibile și conectivitatea slabă în zonele rurale contribuie la dificultatea de a atrage angajați. Măsurile de securitate socială prost concepute pot descuraja munca, iar lipsa unor servicii accesibile de îngrijire a copiilor împiedică participarea femeilor pe piața muncii.

Și, desigur, mobilitatea forței de muncă ar putea ajuta la reducerea deficitului de competențe prin îmbunătățirea alocării acestora atât în interiorul, cât și între statele membre ale UE, doar că mobilitatea este limitată din cauza barierelor lingvistice, culturale și de reglementare, precum calificările profesionale specifice fiecărei țări. De asemenea, diferențele în sistemele de protecție socială, precum sănătatea și pensiile, creează incertitudini care descurajează relocarea. Iar dacă ne gândim la lucrătorii migranți, ei sunt angajați în principal în ocupații slab calificate.

Marile companii și IMM-urile din UE nu reușesc să găsească (sau să atragă) competențele necesare

În medie, arată raportul, 54% dintre companiile europene consideră că lipsa de competențe este una dintre cele mai presante probleme de rezolvat, urmată de povara administrativă (identificată ca una dintre cele mai serioase probleme de 34% dintre respondenți). Deși intensitatea acestei probleme variază oarecum între țări, ea este resimțită nu doar de organizațiile mari, ci și de IMM-uri. Dacă media globală când vine vorba de deficitul de talente în rândul companiilor cu mai mult de zece angajați este de 77%, țara noastră se situează la 81%.

Raportul Draghi arată că lipsa de competențe este agravată de o alocare greșită a competențelor în cadrul companiilor. Europa se confruntă și cu provocări sistematice în potrivirea oamenilor cu competențele potrivite pentru locurile de muncă potrivite. Aceste nepotriviri pot apărea din diverse motive, conducând la un dezechilibru între cererea și oferta de competențe. Deși într-o anumită măsură aceste dezechilibre depind de ciclul economic (de exemplu, piețele muncii pot fi mai rigide în perioadele de expansiune economică), ele pot apărea și din cauza unei alinieri deficitare între educație, formare și cererea pe piața muncii, ceea ce duce la o subcalificare sau supracalificare sistematică a indivizilor, mai ales în perioade de progres tehnologic accelerat. Aceste dezechilibre pot fi dăunătoare pentru performanța companiilor, precum și pentru moralul și angajamentul angajaților, determinându-i să se simtă blocați și nesatisfăcuți de locurile lor de muncă.

Dar o parte din problemă rezidă și în deficitul de competențe manageriale, dovezile arătând că lipsa acestor competențe provine adesea din percepții eronate cu privire la importanța managementului pentru performanța companiei, precum și din lipsa de talent disponibil pentru a ocupa roluri și sarcini manageriale cruciale și din concentrarea proprietății și controlului în cadrul companiilor de familie.

Mai jos, un grafic care arată o estimare pentru domeniile unde vor apărea locuri de muncă suplimentare (x1000) ce vor fi create până în 2035 (comparativ cu 2022).

Care ar putea fi soluțiile pentru reducerea acestui decalaj de competențe?

 Investiții în educație și formare continuă 

Raportul subliniază necesitatea unei transformări profunde a sistemului de educație din Europa. Se propune o actualizare substanțială a programelor educaționale la toate nivelurile de învățământ, cu accent pe competențele STEM, chestiune esențială pentru a ne asigura că absolvenții sunt pregătiți pentru locuri de muncă în industrii emergente și digitalizate.

 Parteneriate între sectorul public și privat 

Pentru a răspunde mai bine cerințelor economiei digitale și ecologice, se propune crearea de parteneriate între guverne, instituții de învățământ și companii. 

• Programe de formare specifică industriei: aici, companiile, împreună cu instituțiile educaționale, ar trebui să creeze programe de formare care să răspundă direct nevoilor specifice ale pieței muncii și care să includă stagii, mentorat și proiecte practice care să faciliteze tranziția de la școală la locul de muncă.

• Centre de excelență în domenii emergente precum AI, robotica, tehnologiile verzi și calculul de înaltă performanță. Aceste centre ar facilita colaborarea între cercetători, studenți și companii, oferind un mediu propice pentru inovare și dezvoltarea de competențe avansate.

 Recalificarea forței de muncă existente 

O altă propunere esențială este sprijinirea recalificării lucrătorilor deja angajați, mai ales în sectoarele afectate de automatizare și digitalizare. Aceasta implică programe de perfecționare finanțate public sau prin parteneriate public-privat. Raportul recomandă introducerea de stimulente fiscale pentru companiile care investesc în formarea și recalificarea propriilor angajați, încurajând astfel dezvoltarea unei culturi organizaționale care valorizează învățarea continuă.

 Mobilitatea forței de muncă 

Încurajarea mobilității lucrătorilor între diferite state membre ale UE este văzută ca o soluție pentru echilibrarea cererii și ofertei de competențe între regiuni. Raportul propune crearea de platforme paneuropene de recrutare, care ar facilita accesul la locuri de muncă din întreaga UE și ar promova mobilitatea lucrătorilor din regiunile unde există un surplus de forță de muncă către cele cu deficit, dar și simplificarea recunoașterii calificărilor profesionale, fiind esențială armonizarea și simplificarea procedurilor de recunoaștere a diplomelor și calificărilor profesionale între statele membre, pentru a permite lucrătorilor să se angajeze mai ușor în alte țări UE.

Un alt pilon important al strategiei este digitalizarea sistemelor educaționale și asigurarea accesului egal la resurse educaționale, mai ales în zonele rurale și defavorizate. Raportul recomandă, pe de o parte, extinderea accesului la internet de mare viteză, deoarece în multe regiuni din Europa, inclusiv în zonele rurale din România, accesul la internet de mare viteză este limitat. Asigurarea accesului universal la internet este esențială pentru ca toți elevii și studenții să poată beneficia de resurse educaționale digitale. Pe de altă parte, se recomandă dezvoltarea de platforme educaționale online accesibile pentru toți cetățenii UE, care să ofere cursuri gratuite sau la costuri reduse în domenii de interes major, precum programarea, ingineria, sau competențele ecologice.

 Reducerea decalajului de gen în domenii precum tehnologia și ingineria 

În urma constatării unui decalaj de gen considerabil în aceste domenii, raportul propune promovarea unor campanii care să încurajeze fetele și femeile tinere să urmeze cariere în știință și tehnologie, prin evidențierea modelelor feminine de succes în aceste domenii, dar și oferirea de burse și programe de mentorat dedicate femeilor care doresc să se recalifice sau să își îmbunătățească competențele tehnice și digitale.