avocatnet.ro 
În ședința Executivului de săptămâna aceasta am regăsit pe ordinea de zi un memorandum privind aprobarea „Planului Național de Acțiune privind Deceniul Digital 2030”, în contextul în care țara noastră și-a asumat, alături de toate statele membre UE, angajamentul pentru transformarea digitală a statului, pentru redresarea, prosperitatea, securitatea, competitivitatea și bunăstarea societății (Programul european de politică privind Deceniul Digital 2030 - Digital Decade policy programme -, instituit prin Decizia UE 2022/2481).
Documentul subliniază angajamentul României de a accelera transformarea digitală în cadrul a patru direcții principale: servicii publice digitale, competențe digitale, transformarea digitală a întreprinderilor și infrastructuri sigure și durabile.
România este mult sub media europeană în ceea ce privește competențele digitale de bază. Doar 28% din populație deține astfel de abilități, comparativ cu 54% în UE, context în care România își propune să reducă acest decalaj prin formarea digitală a cetățenilor, dar și prin investiții majore în educație. Școlile vor primi echipamente digitale și vor fi create laboratoare inteligente pentru a dezvolta abilitățile necesare. Un exemplu de măsură luată în cadrul acestei direcții e aceea că firmele pot și vor beneficia de programe de formare pentru angajați, în special IMM-urile, pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale ale acestora.
Planul de acțiune propune o serie de măsuri pentru a răspunde aceste provocări, concentrându-se pe formarea competențelor digitale atât pentru populația generală, cât și pentru forța de muncă. Majoritatea măsurilor enumerate în plan nu sunt însă noi.
Unul dintre pilonii principali ai planului în direcția dezvoltării competențelor digitale este sprijinirea angajaților IMM-urilor pentru a dobândi competențe digitale. Vorbim de programe care se vor concentra pe formarea în domenii precum „internet of things (IoT)”, inteligența artificială, securitatea cibernetică, marketingul digital și soluțiile de „e-commerce” (comerț digital). De asemenea, prin platforme precum IMM Mentor, se poate facilita accesul la resurse educaționale pentru companii și angajați. Acum apare însă întrebarea:
Cum sunt încurajate companiile să investească în formare?
Prin accesul la fonduri care să reducă considerabil costurile pe care companiile ar trebui să le suporte din bugetul propriu pentru formare. Astfel, companiile, în special IMM-urile, ar putea accesa fonduri europene și naționale pentru formarea angajaților, arată Guvernul. Vorbim de fonduri care sunt alocate momentan în cadrul PNRR și alte programe de dezvoltare regională, cu scopul de a sprijini digitalizarea și perfecționarea competențelor angajaților.
Totuși, dat fiind că legislația obligă companiile să asigure formare profesională angajaților, o dată la doi sau trei ani, în funcție de dimensiunea personalului, e interesant de văzut dacă planul prevede într-un sens sau altul verificarea companiilor în ceea ce privește respectarea obligației de a forma periodic angajații ori dacă vor fi impuse la nivel legislativ obligații generale de formare în scopul dobândirii de competențe digitale.. Nu există însă nicio precizare în acest sens.
Mai departe, planul mai prevede dezvoltarea unor parteneriate public-privat care să implice activ companiile în formarea digitală. Aceasta include colaborarea cu universitățile și alte instituții de formare pentru a sprijini tranziția rapidă a studenților și angajaților în economia digitală. De asemenea, companiile sunt încurajate să își formeze propriii angajați și să colaboreze cu guvernul pentru a crea „un ecosistem digital solid”.
Guvernul mai preconizează că, până în 2030, toți angajații care lucrează în prezent în sectorul public vor dobândi competențe digitale de bază.
Totodată, e adusă în discuție stimularea investițiilor în capitalul uman existent prin măsuri precum bonusurile pentru programele de formare avansată, definirea cheltuielilor suplimentare deductibile pentru personalul direct productiv și de cercetare-dezvoltare și inovare.
Salarii competitive pentru IT-iștii de la stat
Obiectivul UE pentru 2030 este ca 80% din populație să aibă competențe digitale. Având în vedere că noi ne situăm în prezent la doar 28%, șansele reale să atingem acest prag în următorii cinci ani sunt, cel mai probabil, 0. Guvernul arată că această problemă a României în ceea ce privește lipsa competențelor digitale este agravată de decalajul dintre mediul urban și cel rural, unde accesul la educație și formare digitală este limitat, precum și de nivelul scăzut de pregătire al forței de muncă.
În plus, România se confruntă cu o lipsă de specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC). În prezent, doar 2,8% din forța de muncă este compusă din specialiști TIC, comparativ cu media UE de 4,6%, deși țara noastră se numără printre liderii europeni în privința absolvenților de studii în domeniu.
Pentru a acoperi deficitul de IT-iști, Guvernul propune atragerea înapoi a celor care au plecat să lucreze în alte state, extinderea campaniilor de recrutare către alte state, dar și grile salariale diferențiate pentru angajații din sectorul IT care activează în administrația publică, după modelul francez, astfel ȋncât cariera din sectorul public să poată fi competitivă, din punct de vedere financiar, cu grila existentă ȋn sectorul privat.
Merită amintit că Guvernul a aprobat la finele lui 2023 Strategia Națională pentru Formarea Adulților pentru perioada 2024-2027, cu obiectivul de a dubla rata de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții.
„Procentul mediu de creștere anuală de 2% prevăzut în strategie este îngrijorător de mic, având în vedere că media europeană este de 11,9%. Chiar și cu implementarea strategiei, se estimează că decalajul față de media UE va rămâne de 6%. Cu toate acestea, fiecare lucrător poate exercita dreptul de a participa la programe de formare profesională, conform Codului muncii, fie la inițiativa angajatorului, fie din proprie inițiativă și poate solicita un concediu plătit în acest sens”, preciza Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.
Dori_ 
Mirela Angela Seffer