Formarea profesională nu depinde exclusiv de o Strategie Națională

Învățarea pe tot parcursul vieții are trei obiective esențiale, două fiind identificate și în strategia adoptată recent, creșterea șanselor de angajare pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă și oportunitatea angajatorilor de a găsi personal calificat la nivel intern, deci fără costuri foarte mari,  iar al treilea rămâne în umbra acestora, el fiind chiar dreptul fiecărei persoane de a se dezvolta din punct de vedere profesional.

Am putea aminti și o obligație directă și clară din Codul muncii care, de peste 20 de ani, așteaptă să fie luată în serios, fără prea mari șanse, din păcate.

Ministerul Muncii anunța spre final de an că Guvernul a aprobat Strategia Națională pentru Formarea Adulților 2024 – 2027, ceea ce este o veste bună, adică statul recunoaște oficial câteva probleme deja destul de vechi - avem un dezechilibru între cerere și ofertă, avem mult prea mulți lucrători necalificați care, în realitate, mai prestează și activități care implică o calificare, avem mult prea multe contracte de muncă încheiate la nivelul salariului minim sau puțin (nesemnificativ) peste acest nivel.

„Obiectivul general vizează dublarea ratei de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, de la 5,9% în prezent la 12% până la sfârșitul anului 2027, prin intensificarea și îmbunătățirea furnizării de oportunități de învățare formală, nonformală și informală.”

Un obiectiv ambițios și lăudabil, la prima vedere, dublarea ratei de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, însă privind cu atenție procentele, vorbim despre o creștere medie cu 2% pe an, deci deloc îmbucurător, ci chiar destul de grav.

Ne încadrăm în media europeană de 11,9 % (anul acesta) dacă strategia dă roade și atinge nivelul propus, de 12%, însă nu ne imaginăm că media UE va rămâne constantă în următorii trei ani, deci estimarea optimistă ar fi păstrarea decalajului de 6%.

Deși formarea profesională reprezintă, încă din 2003, un drept al oricărui lucrător, fiind prevăzută explicit și obligația angajatorilor de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații, cel puțin o dată la 2 sau la 3 ani, Ministerul Muncii recunoaște că „atractivitatea învățării pe tot parcursul vieții rămâne redusă și se constată și o cultură redusă a învățării permanente”.

Dacă ne-am raporta la numărul total al salariaților din România și la dispozițiile Codului muncii, obiectivele „Strategiei” ar putea fi nu numai atinse, ci chiar depășite în următorii cel mult 3 ani.

Cu sau fără o strategie națională, fiecare lucrător își poate exercita dreptul de a participa periodic la programe de formare profesională, în condițiile prevăzute de Codul muncii, fie la inițiativa angajatorului și pe cheltuiala acestuia, fie din proprie inițiativă, fiind posibilă chiar solicitarea unui concediu plătit în acest sens.

Practic, angajatorul are obligația de a asigura participarea salariaților săi la programe de formare profesională, având astfel și posibilitatea de a alege atât domeniul, cât și furnizorul, însă în cazul în care nu-și execută această obligație, salariații săi pot prelua inițiativa.

În acest caz, salariatul este cel care alege domeniul și furnizorul de formare, tot el achită și costurile necesare, însă va beneficia de un concediu plătit de până la 10 zile / 80 de ore lucrătoare, indemnizația pentru acest concediu fiind calculată în același mod cu cea pentru concediul de odihnă anual.

Suplimentar, atât salariații, cât și angajatorii, organizați în mod colectiv, pot accesa programele și se pot adresa instituțiilor care vor asigura implementarea SNFA (Strategia Națională pentru Formarea Adulților): Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației, Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, Autoritatea Națională pentru Calificări șiAgenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.