Divide et impera: Cum modelează inegalitățile globale în AI viitorul pieței muncii

Raportul „Mind the AI Divide: Shaping a Global Perspective on the Future of Work”, publicat de curând sub egida Națiunilor Unite, abordează inegalitățile globale în adoptarea și implementarea AI și impactul acestora asupra pieței muncii la nivel mondial. Raportul subliniază că, deși AI oferă oportunități semnificative pentru inovare și creșterea productivității, ratele inegale de investiții și utilizare a tehnologiei între țări riscă să adâncească inegalitățile globale.

Deloc surprinzător, țările cu venituri ridicate beneficiază în mod disproporționat de progresele AI, în timp ce țările cu venituri mici și medii, în special cele din Africa, rămân mult în urmă. Fără măsuri concertate pentru a sprijini cooperarea internațională în vederea dezvoltării AI în țările în curs de dezvoltare, această diviziune riscă să se accentueze, împiedicând AI să devină un catalizator pentru dezvoltarea durabilă și reducerea sărăciei.

Deși AI poate afecta multe aspecte ale vieții cotidiene, impactul său va fi cel mai acut resimțit pe piața muncii. Țările dezvoltate sunt mai expuse efectelor automatizării determinate de AI, dar sunt și mai bine poziționate pentru a valorifica creșterile de productivitate oferite de această tehnologie. Conform raportului, Europa, împreună cu America de Nord, prezintă cel mai mare procent de angajați expuși la automatizare datorită diversificării economice și a pieței muncii din aceste regiuni. În contrast, în alte părți ale lumii, cum ar fi America Latină, Asia și Africa, expunerea la automatizare este mult mai redusă din cauza predominanței locurilor de muncă în sectoare mai puțin expuse la tehnologiile AI, precum agricultura sau transportul​

Practic, țările în curs de dezvoltare, care nu dispun de infrastructura digitală necesară, pot experimenta un „efect de tampon” temporar, dar acest tampon riscă să devină un blocaj pentru creșterea productivității și prosperitatea viitoare a populației. Ce înseamnă acest „efect de tampon”, mai precis? 

În esență, în absența unei infrastructuri digitale robuste (precum accesul la internet de mare viteză, centre de date, tehnologii avansate de calcul etc.), țările în curs de dezvoltare sunt mai puțin expuse la automatizarea masivă a locurilor de muncă. Aceasta înseamnă că anumite locuri de muncă care, în alte părți ale lumii, vor fi fost deja automatizate și, prin urmare, eliminate, sunt încă ocupate de oameni în aceste țări. În loc să fie un avantaj durabil, această lipsă de automatizare ar putea împiedica țările respective să beneficieze de creșterile de productivitate și de inovare pe care AI le poate oferi.

Diviziunea muncii în lanțul valoric AI

Raportul detaliază modul în care lanțul valoric AI (adică diferitele etape ale dezvoltării și implementării sale) este structurat la nivel global, evidențiind disparitățile majore între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Deși activitățile de colectare și etichetare a datelor sunt realizate predominant în țările cu venituri mici și medii, activitățile cu valoare adăugată mare, cum ar fi proiectarea și implementarea modelelor AI, sunt concentrate în țările dezvoltate. Această diviziune a muncii reflectă și perpetuează inegalitățile globale, țările dezvoltate obținând cea mai mare parte a beneficiilor economice.

O consecință directă a acestei diviziuni a muncii este că muncitorii din țările în curs de dezvoltare, care sunt implicați în etapele cu valoare adăugată mică (precum etichetarea datelor), sunt adesea plătiți foarte puțin și lucrează în condiții precare. De exemplu, arată raportul, muncitorii din centrele de procesare a datelor din țări precum Kenya, care efectuează etichetări de date, se confruntă adesea cu remunerare scăzută, muncă nesigură și violență de gen la locul de muncă. În plus, abilitățile dezvoltate în acest tip de muncă nu sunt neapărat transferabile, ceea ce ridică întrebări cu privire la impactul pe termen lung asupra carierei acestor muncitori.

În schimb, etapele avansate ale lanțului valoric AI necesită calificări superioare și infrastructură avansată, ceea ce pune țările în curs de dezvoltare într-un dezavantaj sever. Lipsa investițiilor în infrastructura digitală și în dezvoltarea competențelor riscă să perpetueze acest decalaj și să limiteze capacitatea acestor țări de a participa la economia globală bazată pe AI.

Pentru a remedia aceste disparități, raportul recomandă politici care să sprijine investițiile în infrastructura necesară, cum ar fi centrele de date și puterea de calcul, dar și în dezvoltarea competențelor necesare pentru a avansa în lanțul valoric AI. De asemenea, este subliniată importanța cooperării internaționale pentru a asigura o distribuție echitabilă a resurselor și a infrastructurii AI la nivel global, astfel încât toate națiunile să poată beneficia de avantajele acestei tehnologii transformatoare.

În pofida riscurilor asociate cu automatizarea locurilor de muncă, AI poate oferi oportunități pentru dezvoltarea de noi industrii și creșterea economică, mai ales dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru investițiile amintit anterior. Raportul citează exemple de succes din trecut, cum ar fi serviciul de bani mobil M-Pesa din Kenya, pentru a sublinia potențialul tehnologiei de a stimula incluziunea financiară și de a propulsa dezvoltarea economică. 

Pe scurt, M-Pesa, lansat de Safaricom în Kenya, este un serviciu de bani mobil care permite utilizatorilor să efectueze o varietate de tranzacții financiare folosind telefoanele mobile: transferuri de bani, plăți de facturi, achiziții de bunuri și servicii, precum și depozitarea de bani în conturi de economii. M-Pesa a revoluționat modul în care kenienii accesează și gestionează banii, mai ales în regiunile rurale și în rândul populației care nu are acces la servicii bancare tradiționale. Succesul M-Pesa arată cum infrastructura digitală, chiar și la un nivel de bază, poate stimula incluziunea financiară și poate genera creștere economică, având un efect multiplicator asupra economiei naționale.