Inteligența artificială, „prietenul” care colecteză date despre tine. Scurt ghid de bune practici în folosirea AI

Larga răspândire a inteligenței artificiale (AI), a tehnologiilor și aplicațiilor adiacente acesteia impun o regândire a comportamentului utilizatorilor și a igienei datelor personale sau confidențiale.

Inteligența artificială și, mai ales, interfața cea mai cunoscută a acesteia, așa numitele chatbot-uri (ChatGPT, Gemini, Copilot și altele), a cunoscut o creștere de popularitate imensă în ultimii ani, fapt care a determinat o utilizare pe scară largă a acestor instrumente. 

În plus, dincolo de contactul conștient și deliberat cu AI, există forme ale acesteia pe care le folosești zilnic, deseori fără a realiza asta: asistenții virtuali (Siri, Alexa, Google Assistant, Bixby etc.) ori sistemele de navigație ale mașinilor sau telefoanelor mobile (care utilizează rețele neurale și alte tehnici de AI). De exemplu, unul dintre cele mai cunoscute modele de rețele neurale este algoritmul de căutare Google.

Inteligenta artificiala ”învață” folosind algoritmi și tehnici de învățare automată, care permit sistemelor de calcul să analizeze datele, să identifice modele și să facă prognoze sau să ia decizii pe baza acestora. Există mai multe modalități prin care AI poate învăța, una dintre acestea fiind așa numita învățare profundă (Deep Learning).

Acesta este un subdomeniu al inteligenței artificiale, care folosește rețele neurale artificiale pentru a învăța reprezentări complexe ale datelor analizate. Cu ajutorul unor seturi mari de date și a puterii computaționale impresionante, rețelele neurale profunde pot învăța să identifice modele și să facă prognoze într-o varietate de domenii, cum ar fi recunoașterea imaginilor, procesarea limbajului natural etc.

Prin urmare, toată interacțiunea cu AI presupune împărtășirea unei vaste cantități de informații de către utilizatori, care tind să uite că fiecare cuvânt este ”share-uit” cu firma dezvoltatoare a aplicației folosite sau cu parteneri ai acesteia.

Deseori foarte utilă, spectaculoasă de multe ori și chiar seducătoare prin aparenta sa ”umanitate”, inteligența artificială este un agregator de informații, stocate pe serverele companiilor proprietare. Prin urmare, noțiunea de ”confidențialitate” a datelor furnizate chatbot-ului trebuie exclusă din start. 

O simplă parcurgere a politicilor de confidențialitate puse la dispoziție de marii dezvoltatori ai acestor tehnologii ar trebui să lămurească orice utilizator cu privire la natura informațiilor pe care nu trebuie să le împărtășească ”prietenului” cibernetic.

Spre exemplu, pagina referitoare la politica de confidențialitate a Chat GPT spune că OpenAI colectează date personale despre utilizatori în mai multe moduri:

• date personale furnizate de utilizator: acestea includ informații despre cont (cum ar fi numele, informațiile de contact, datele de conectare ale contului și istoricul tranzacțiilor), conținutul furnizat de utilizator (input-ul, încărcările de fișiere sau feedback-ul) și informațiile de comunicare (nume, informații de contact și conținutul mesajelor);
• date personale primite automat de la utilizarea serviciilor: acestea includ informații tehnice, cum ar fi datele de jurnal (adresa IP, tipul și setările browserului, data și ora solicitării), datele de utilizare (activitatea pe site, tipurile de conținut vizualizat sau acțiunile întreprinse) și informații despre dispozitiv (nume, sistem de operare, identificatori, browser utilizat). Utilizarea cookie-urilor și a tehnologiilor similare este, de asemenea, inclusă în acest tip de colectare a datelor.

Conform companiei, aceste date sunt colectate pentru a furniza și îmbunătăți serviciile, pentru a comunica cu utilizatorii, pentru a preveni fraudarea și pentru a respecta obligațiile legale.

Un alt exemplu este cel al Gemini, AI chatbot-ul dezvoltat de Google, a cărei politica de confidențialitate descrie tipurile de informații personale colectate de la indivizi, care pot include:

• informații de identificare: nume, e-mail, telefon, adresă poștală, documente de identitate;
• informații comerciale: tranzacții, comenzi, depozite, retrageri, solduri ale conturilor;
• informații financiare: detalii bancare, numărul de rutare;
• corespondență: informații furnizate în comunicarea cu serviciul clienți;
• informații audio/video: înregistrări pentru verificarea identității;
• informații biometrice: scanări ale geometriei feței;
• informații profesionale: titlul jobului, sursa de avere;
• informații instituționale: pentru clienți instituționali, detalii legale și de identificare ale instituției.

Aceste informații sunt colectate pentru a identifica sau a putea fi asociate cu un individ, în conformitate cu legea aplicabilă în zona de rezidență a acestuia.

De altfel, prima pagina a Gemini întâmpina utilizatorul cu un mesaj edificator:
”Conversațiile tale sunt procesate de evaluatori umani pentru a îmbunătăți tehnologiile care stau la baza Aplicațiilor Gemini. Nu introduce conținut care nu dorești să fie examinat sau folosit”.

În plus, însuși faptul că toate aceste date sunt stocate pe serverele companiilor proprietare poate constitui o vulnerabilitate, într-un anumit context nefast: atacurile cibernetice. De-a lungul timpului, baze de date cu un ridicat grad de securitate au căzut pradă vânătorilor de ”big data”: Facebook și Google sunt numai cele mai mari exemple în acest sens.

În concluzie, nu oferi AI-ului informații sensibile, confidențiale sau personale pe care nu dorești să le dețină și, eventual, manipuleze și altcineva în afară de tine. În timp ce această tehnologie oferă perspectiva unor progrese semnificative în varii domenii, ea poate prezenta și serioase riscuri pentru confidențialitatea și securitatea datelor tale. Această perspectivă a determinat Uniunea Europeană să elaboreze un prim set de reglementări referitoare la inteligența artificială, despre care poți afla detalii în acest articol.