Plecând de la informarea făcută săptămâna trecută de Ministerul Apărării, despre care am scris în acest articol, merită să amintim de o serie de obligații posibil uitate de către angajatori și existente încă în Legea nr. 446/2006.
În contextul pregătirii naționale pentru apărare, angajatorii au și ei un rol important în susținerea angajaților care fac parte din rezerva armatei și sunt chemați la exerciții de mobilizare, precum cele care vor avea loc anul acesta, în perioadele „anunțate în timp util de către structurile de informare publică ale MApN”.
Conform Legii nr. 446/2006, angajatorii sunt obligați să actualizeze și să comunice lunar centrelor militare despre încadrările, transferurile și încetarea contractelor de muncă ale cetățenilor încorporabili și rezerviștilor, să solicite documentele militare la angajare, să acorde suport angajaților pentru îndeplinirea obligațiilor militare, dar și să suspende contractul de muncă al salariaților participanți la exerciții de mobilizare, păstrându-le locul de muncă pe toată durata îndeplinirii îndatoririlor militare.
Concediul pentru exerciții de mobilizare: aceeași lege stabilește dreptul la concediu suplimentar plătit de maximum cinci zile pentru angajații rezerviști chemați la exerciții de mobilizare. Acesta se acordă pe baza adeverinței eliberate de centrul militar.
Responsabilitatea angajatorilor este, așadar, dublă: pe de o parte, trebuie să se asigure că evidența militară a angajaților este mereu actualizată și comunicată către autoritățile competente, iar pe de altă parte, să le permită rezerviștilor să participe la exerciții, oferindu-le concediul necesar și păstrându-le locul de muncă.
Cele mai mari amenzi posibile pentru angajatori?
Important e că aceeași lege prevede și amenzi pentru nerespectarea unor obligații: neactualizarea evidenței militare, necomunicarea schimbărilor în evidența militară, neprezentarea sau neasigurarea persoanelor pentru comisiile de recrutare-încorporare ori nerespectarea prevederilor privind suspendarea contractului de muncă sunt fapte ce pot fi amendate cu sume între 10.560 de lei și 132.000 de lei. În mod particular, amenda pentru nesuspendarea contractului de muncă pe perioada exercițiului de mobilizare a angajatului care participă la exercițiu este de cel puțin 105.600 de lei (amenzile sunt calculate prin raportare la salariul minim brut pe economie - legea nu a fost actualizată din 2012, ceea ce face ca amenzile să pară uriașe în prezent, comparativ cu acum 10 - 15 ani).
Cuantumul amenzilor pare uriaș, dacă ne gândim că un angajator cu zeci sau sute de lucrători fără contracte poate lua un maxim de 200.000 de lei ca amendă de la Inspecția Muncii.
Suspendăm contractul și acordăm concediu suplimentar?
„Tinerii chemaţi la recrutare, recruţii şi militarii rezervişti care au calitatea de salariaţi şi sunt chemaţi la centrele militare pentru clarificarea situaţiei militare sau la unităţile militare pentru a participa la antrenamente/exerciţii de mobilizare au dreptul la concediu suplimentar plătit de maximum 5 zile şi sunt plătiţi de angajator pe baza unei adeverinţe eliberate de centrul militar”, scrie în art. 75 Legea nr. 446/2006.
„Contractele de muncă ale salariaţilor chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, pentru concentrare/mobilizare sau pentru participarea la antrenamentele/exerciţiile de mobilizare se suspendă în condiţiile prevăzute de lege”, prevede art. 73 din aceeași lege, fiind incidente astfel și dispozițiile art. 50 lit. i) din Codul muncii – suspendarea „în alte situații prevăzute de lege”.
Se asigură garanția privind exercitarea dreptului la muncă al salariatului rezervist, încetarea contractului său de muncă fiind posibilă exclusiv în cazul în dizolvării angajatorului sau desființării instituției/autorității publice, angajatorul având obligația de a păstra locul de muncă pe perioada respectivă.
Art. 75 prevede însă un drept suplimentar pentru rezerviștii „chemați la centrele militare pentru clarificarea situației militare sau la unitățile militare pentru a participa la antrenamente/exerciții de mobilizare”.
Avem contractul de muncă suspendat, salariatul rezervist beneficiind pe perioada respectivă de drepturile prevăzute în „contractul pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar” – Anexa 1 a Normei 31/2017, însă cele cinci zile de concediu suplimentar nu se suprapun cu această perioadă, ci se adaugă, făcând parte din categoria drepturilor prevăzute de art. 39 alin (1) lit. n) din Codul muncii – „alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile”.
Vorbim despre un drept, iar Codul muncii interzice explicit renunțarea la acesta, în cadrul art. 38, însă se ajunge implicit la o neexercitare a lui în cazul în care nici salariatul, nici angajatorul nu cunosc dispozițiile legale, iar neaplicarea art. 44 lit. c) din Legea nr. 446/2006 de către centrele militare amplifică acest fenomen.
Concluzia anterioară are la bază precizarea expresă că salariatul își poate exercita acest drept prezentând adeverința eliberată de centrul militar.
Practic, angajatorul are obligația de a suspenda contractul de muncă al rezervistului pe durata misiunii care presupune absența sa de la locul de muncă, de a-i păstra locul de muncă și de a-i acorda cele cinci zile suplimentare de concediu plătit, pe baza adeverinței eliberate de centrul militar, dar cele cinci zile nu se suprapun cu perioada misiunii.
Vorbim despre situații juridice prevăzute distinct de lege, iar dacă ne-am raporta la scopul concediului, este clar că el n-ar putea fi atins pe durata misiunii.
Mai mult, „contractul pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar” prevede o perioadă de concediu de odihnă „pentru perioada participării la instruire: concediu de odihnă, proporțional cu numărul de zile de participare efectivă”.
Comentarii articol (3)