ACCES PREMIUM
România vs. Italia
Munca, așa cum este ea definită în prezent, nu poate avea nicio legătură cu exploatarea și nici cu obținerea unor avantaje, preponderent patrimoniale, profitând fie de starea de necesitate/nevoie în care s-ar afla una ori mai multe persoane la un moment dat și nici de necunoașterea legii de către angajați - deși regulile există, sunt relativ accesibile, ele nu sunt cunoscute întotdeauna de cei care ajung victime. Două cazuri care, deși nu putem spune că sunt identice, au unele elemente comune, unul din România și unul din Italia, ne arată că regulile sunt încălcate și în alte state, la fel ca la noi, însă consecințele pot fi diferite, iar eradicarea unui fenomen nociv în materia relațiilor de muncă depinde atât de legislație, cât și de modul concret în care ea este interpretată și aplicată. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Minimul pe care trebuie să-l ceară orice angajat de la noul său de muncă este să primească, înainte de începerea activității, exemplarul său de contract de muncă. Doar că, din varii motive, oamenii ajung să lucreze fără contract sau află prea târziu că angajatorul nu l-a declarat. Atât de târziu că raportul de muncă e deja încheiat. Desigur, recunoașterea drepturilor născute în raportul de muncă mai poate fi cerută în instanță și dacă lucrătorul nu mai are niciun raport cu fostul angajator - lucrătorul poate să obțină salariile pe care nu le-a obținut, de exemplu, plata contribuțiilor pentru respectiva perioadă astfel încât să nu piardă la vechime ș.a.m.d..
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Firmele care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de câte 20.000 de lei per lucrător, dar nu mai mult de 200.000 de lei, indiferent că sunt 10 sau 800 de contracte lipsă. În schimb, persoanele care lucrează fără forme legale nu beneficiază de protecţie socială, nu pot avea acces la credite pentru că nu au un venit salarial dovedibil în acte, nu-şi vor putea ocroti, în instanţă, drepturile interente relaţiilor de muncă, iar pensiile de care vor beneficia vor fi mult mai mici.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Verificarea aptitudinilor înainte de angajare nu ar trebui să presupună solicitarea candidaților să creeze ori să lucreze la diverse lucruri ce vor fi utilizate apoi de angajator în mod concret. Prezentarea unui proiect care atinge X sau Y problemă din companie și propunerile de abordare ale acelei probleme, crearea unui design, compunerea unor texte ș.a. exemple ce presupun că, la final, angajatorul se folosește de rezultatul muncii depuse de candidat pentru a bifa cerința din procesul de recrutare sunt situații în care vorbim de prestarea unei munci în folosul angajatorului și care trebuie remunerată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși vorbim de capitala țării și de o concentrare uriașă de forță de muncă, datele inspectorilor arată în București o situație deloc îmbucurătoare a muncii nedeclarate -
o medie de 5,5 persoane în fiecare zi lucrătoare au fost identificate prestând muncă nedeclarată. Asta în contextul în care vorbim de angajați controlați în mod efectiv de inspectori, ceea ce înseamnă că, în realitate, fenomenul are o amploare mult mai mare. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Munca nedeclarată este, dacă privim Codul muncii, sancționată cu cea mai mare amendă, adică 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, deci fără o valoare minimă și maximă, iar una dintre formele acesteia (primirea la muncă a unei persoane în afara timpului de muncă în cazul contractelor part-time) înseamnă o amendă între 10.000 de lei și 15.000 de lei. Cu toate acestea, nu e prima oară când din rapoartele de activitate ale inspectorilor vedem că tratamentul pentru munca nedeclarată e aplicat diferit la nivel național. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cum regimul muncii suplimentare a primit, recent, unele completări în Codul muncii, e cazul să ne uităm, în ansamblu, la ce condiții și moduri de recompensare există pentru aceasta. Codul muncii prevede contextul în care se poate munci peste program, cum trebuie platiți salariații sau cum să li se ofere libere corespunzător și cine nu poate să lucreze niciodată peste program. În cazul contractelor cu timp parțial, există chiar și o sancțiune foarte dură pentru cei care lucrează cu salariați mai mult decât au semnat în contract că vor munci. Iar, mai nou, în contractele de muncă trebuie să se regăsească obligatoriu o clauză privind condițiile de efectuare și recompensare a muncii peste program.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Operațiunea „Cronos”
Controalele comune pentru combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate, care au început în primăvară în baza unui nou protocol între Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Inspecția Muncii, se vor extinde la nivel național, a anunțat azi șeful Fiscului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși există la nivel teoretic, în Codul muncii, sancțiunea privind sistarea activității pentru cei care nu se conformează legii și continuă în paradigma muncii nedeclarate, lucrând cu oameni fără contract de muncă, nu se poate aplica. Am vrut să aflăm de ce nici acum, după cinci ani de când sancțiunea a fost introdusă în legislație, nu există o procedură pentru aplicarea sa, iar explicația autorităților e simplă: în actualul context economic nu asta ar fi soluția cea mai bună.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-o relație de muncă legală, pagubele produse de un salariat, din vina și/sau în legătura cu munca sa, pot fi recuperate de către angajator prin atragerea răspunderii patrimoniale. Însă, în lipsa existenței și înregistrării unui contract individual de muncă, în situația în care un angajator vrea să recupereze daunele produse de un lucrător o poate face doar în instanță, ceea ce va duce la recunoașterea faptului că el însuși a săvârșit o contravenție.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
